Pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Ștefan cel Strălucit
(9 decembrie)
Viețile Sfinților pe luna decembrie
Această stea de curînd apărută s-a născut și a crescut în Constantinopol. Părinții săi, Zaharia și Teofana, oameni împodobiți cu toate virtuțile și plini de înțelepciune, locuiau nu departe de biserica dumnezeiescului întîiului mucenic și Arhidiacon Ștefan.
Cînd mama lui era îngreunată cu el, ea s-a ferit pînă la naștere de orice mîncare grasă, mulțumindu-se numai cu pîine, verdețuri și apă. La naștere i s-a arătat pe pieptul pruncului o cruce luminoasă și preafrumoasă, semn al răstignirii lui de mai tîrziu față de lume. Apoi a fost botezat și cînd a crescut a fost dat să învețe carte; și învăța cu multă sîrguință, fiind supus părinților.
După moartea împăratului Teofil, urîtorul de Dumnezeu, a fost urcat îndată pe tronul arhieresc de la Constantinopol, prin hotărîrea lui Dumnezeu, Sfîntul Metodie. Iar cinstitul Zaharia, tatăl Sfîntului Ștefan, a fost făcut preot de patriarhul Metodie și rînduit în clerul Bisericii celei mari. Atunci și lui Ștefan i s-a tuns părul capului și a fost rînduit și el cleric la aceeași biserică. Și pe cît de des se ducea tatăl lui la biserică, pe atît de des se ducea și el. Cînd era de optsprezece ani, i-a murit tatăl. Atunci s-a închis în biserica Sfîntului Petru. Nu ieșea din biserică, se ruga necontenit și se hrănea numai cu verdețuri crude.
În al doisprezecelea an al domniei binecredinciosului împărat Vasile și în al patruzecelea an al vîrstei Cuviosului, a fost mare cutremur, încît s-a dărîmat cu totul biserica Sfîntului Antipa. Cuviosul a ieșit din biserică și a intrat într-o groapă ce semăna cu un mormînt. Acolo a stat doisprezece ani; iar din pricina umezelii a slăbit și de nevoie a ieșit din groapa aceia aproape mort. Apoi, cînd a îmbrăcat schima îngerească, a arătat nevoințe călugărești și mai mari, chiar mai presus de puterile omeneșit.
Așa și-a dus fericitul Ștefan acest drum anevoios și aspru al nevoințelor călugărești vreme de 55 de ani; iar în al șaptezecelea an al vieții lui, și-a dat duhul său în mîinile Domnului.