Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Cuvînt la zămislirea cinstitului și slăvitului Prooroc,
Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, Ioan
(23 septembrie)

Viețile Sfinților pe luna septembrie



Zămislirea mîntuirii noastre apropiindu-se, s-a zămislit Sfîntul Ioan, Înainte Mergătorul, cu mărire și cu minune. Multe mame zămislesc fii, dar puține sînt acelea pe a căror zămislire ar mări-o și ar prăznui Biserica lui Dumnezeu. Numai trei mame au fost de ale căror zămisliri în pîntece s-a minunat lumea; acestea au fost Sfînta și dreapta Ana, Sfînta Elisabeta și Prea Sfînta, Preacurata Fecioara Maria. Dreapta Ana a zămislit pe Născătoarea de Dumnezeu; Elisabeta, pe Mergătorul înainte; iar Fecioara Maria, pe Hristos, Mîn-tuitorul nostru. Deci, toate aceste zămisliri prin vestitor ceresc s-au binevestit și s-au săvîrșit de darul lui Dumnezeu, dar nu fără a vor-bi bunul vestitor și cu zămislitorii, de vreme ce Însuși Dumnezeu avea trebuință de învoirea celor ce zămisleau. Drept aceea, bine-vestitorul, Sfîntul Arhanghel Gavriil, care slujea atunci în rînduiala săptămînii sale înaintea lui Dumnezeu, a început a vorbi astfel: "Nu te teme, Zaharie, că s-a auzit rugăciunea ta și femeia ta, Elisaveta, va naște ție un fiu, și-l vei numi Ioan și va fi ție bucurie și veselie și se vor bucura mulți de nașterea lui" (Luca 1,13).

Răspuns-a Zaharia: "Străine și neașteptate lucrări îmi vestești mie, vestitorule de bucurie; că a naște fii la bătrînețe nu este lucru potrivnic firii? Fiindcă eu sînt bătrîn și femeia mea trecută în zilele ei, deci, cum vom putea să zămislim și să naștem fiu?" Îngerul a zis: "De la începutul cuvintelor tale te găsesc pe tine cu puțină credință, Zaharie, pentru că nu aștepți împlinirea cuvintelor mele, căci, deși potrivnic firei tale ți se pare lucrul acesta, nu e potrivnic puterii lui Dumnezeu, Căruia nimic nu este cu neputință; că Dumnezeu poate și din pietre să ridice fii lui Avraam.

Au nu știi că era cu putință lui Dumnezeu a zidi pe Adam din pămînt iar pe Eva din coasta lui și prea îmbătrînita Sara a-i da lui fiu pe Issac? Deci, și femeii tale, Atotputernicul Dumnezeu îi dă să nască la bătrînețe fiu, că s-a auzit rugăciunea ta". Răspuns-a Zaharia: "Eu acum aduc rugăciunile mele lui Dumnezeu pentru venirea doritului Mesia, pe care s-a făgăduit, prin gurile sfinților săi prooroci, ca să-l trimită mai degrabă pe pămînt să mîntuiască seminția lui Avraam din robia altor neamuri. Încă mă rog și pentru greșelile mele și pentru neștiințele poporului. Iar de aceasta, ca să am fiu, acum nu mă rog, că m-am învechit cu anii și femeia mea a îmbătrînit". Grăit-a lui Îngerul: "Eu sînt Gavriil, cel ce stau înain-tea lui Dumnezeu, cu a cărui descoperire știu că acum nu pentru primirea fiului te rogi, ci pentru lucrurile de care spui. Însă mai înainte de bătrînețile tale și mai înainte de stîrpiciunea soției tale, Elisabeta, te-ai rugat cu osîrdie ca să vă dea vouă Dumnezeu să aveți un fiu. Iar întrutot milostivul, Domnul, de Care nici cea mai mică mișcare de inimă omenească nu se tăinuiește, Cel ce ascultă rugăciunile celor ce se roagă Lui și face voia celor ce se tem de el, Acela, auzind rugăciunile tale cele mai dinainte, îți dăruiește ție, măcar, deși, nu degrabă, însă bine, fiu cu numele darului numit. Pentru că știe după a Sa bunăvoire să împlinească cererile sfinților Săi. Și va fi mare înaintea Domnului cel ce va să se nască ție fiu". Răspunse Zaharia: "Te văd pe tine, binevestitorule, că ești înger al lui Dumnezeu, că vorba ta arată aceasta; vederea frumuseții tale te vădește și puterea cuvintelor tale mărturisește. Drept aceea, de la începutul arătării și vestirii tale îndată m-am spăimîntat, precum oarecînd și Daniil proorocul, văzînd pe înger, s-a temut. "Am văzut, zice, o arătare mare și n-a rămas în mine tărie". Așijderea și maica lui Samson a zis: "Un om al lui Dumnezeu a venit la mine și chi-pul lui ca și chipul îngerului lui Dumnezeu era înfricoșat". Drept aceea m-am temut și eu și nu îndrăznesc a grăi cuvinte potrivnice cuvintelor tale celor îngerești. Însă te întreb: Pentru ce fiul, cel ce se va naște, va fi mare? Au doar mai mare și mai cinstit va fi decît Ieremia proorocul, către care era cuvîntul Domnului cel ce zice: "Mai înainte de a te zidi eu pe tine în pîntece te-am cunoscut și mai înainte de a ieși tu din mitras te-am sfințit și prooroc în neamuri te-am pus". Răspuns-a îngerul: "Va fi mare înaintea Domnului fiul tău, cu neasemănată mărime duhovnicească, cu care va întrece pe Ieremia. Acela s-a sfințit mai înainte de nașterea sa, dar acesta cu mult mai mult se va umple de Duhul Sfînt, încă din pîntecele maicei sale. Ieremia a fost însemnat numai ca să proorocească pentru Mesia, iar acesta înainte a fost rînduit ca și mîna să-și pună pe Dînsul și să-L boteze. Încă nu numai pe Iere-mia, ci și pe ceilalți sfinți îi va întrece cu mărimea darului lui Dumnezeu. Că nu se va scula între cei născuți din femei altul mai mare decît Ioan Botezătorul. Precum o stea din toate celelalte stele covîrșește în slavă, așa și între sfinții lui Dumnezeu, unul pe altul cu slavă și cu cinste întrece. Că și într-ale noastre îngerești ierarhii - zice Gavriil - care totdeauna văd dumnezeiasca față, nu la toți într-un fel descoperă Dumnezeu tainele voinței Sale, ci prin mijlocirea celor mai de sus arată poruncile celor mai de jos. Multe stele apun înainte de ivirea soarelui și numai singur luceafărul merge înaintea soarelui. Mulți profeți au propoveduit despre veni-rea lui Mesia, pruncul însă cel ce va să se zămislească și să se nască din tine, nu numai cu cuvîntul va propovedui, ci și cu degetul său va arăta popoarelor pe Mielușelul lui Dumnezeu, Cela ce ridică păcatele lumii. Și pentru aceea va fi mai mare decît toți cei ce se nasc din femei, pentru că pe cît împlinirea vestirii celei de bucurie este mai primită decît însăși vestirea, pe atîta mai cinstit va fi proorocul cel ce are să se zămislească și să se nască, decît alți prooroci.

Toți proorocii și legea au proorocit pînă la acest prooroc, iar acesta va fi săvîrșirea tuturor proorocilor și sfîrșitul legii celei vechi, și înainte mergător al darului celui nou".

Grăit-a Zaharia: "Bună și de bucurie este vestirea ta, o, îngere! că dacă "tot fiul cel înțelept veselește pe tată", cu cît mai mult fiul cel mai înțelept decît toți proorocii m-ar veseli pe mine, bătrînul. Cu toate acestea, cum oare mă voi veseli, de vreme ce mă îndoiesc de cuvintele tale; iar bucuria și veselia în lucrurile cele de îndoire nu se fac, ci numai în cele vrednice de credință. Deci, rogu-mă ție, îngere al lui Dumnezeu, să-mi spui mie: după ce voi cunoaște cele binevestite de tine?". Răspuns-a îngerul: "Au încă te îndoiești și nu crezi cuvintele mele o, Zaharie?! Au doar minciuni îți spun, trimis fiind de la Dumnezeu, Care este credincios în toate bunătățile Sale și drept în toate lucrurile Sale? Nu este cu neputință la Dumnezeu tot cuvîntul!!! Ești preot și învățător al lui Israel și pe acestea oare nu le știi: că vremea venirii lui Mesia a sosit, pe care eu, prin șeptimea anilor, am numărat-o trimis fiind în Babilon la Daniil proorocul? Au n-ați citit proorocirile lui? Cerce-tează și vezi că, iată, s-a apropiat cel ce mîntuiește pe Israel și înainte va merge înaintea feței lui îngerul cel în trup trimis, care va fi fiul tău, cel ce va găti calea lui Mesia, mergînd înaintea lui cu duhul și cu puterea lui Ilie. Dar de vreme ce n-ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la vremea lor, să fii tăcînd și neputînd a grăi, pînă la ziua în care vor fi acestea!". Și îndată limba lui Zaharia s-a legat cu amuțire, legăturile nerodirii Elisabetei s-au dezlegat, iar îngerul s-a dus să stea înaintea Atotțiitorului Dumnezeu, Căruia se cuvine slava în veci. Amin.



În această zi mai facem și pomenirea sfinților mucenici Andrei și Ioan și a fiilor lui Ioan: Petru și Antonin, care în Africa au pătimit pentru Hristos de la Pașa Ibrahim.

Andrei a fost lovit cu sulița mai întîi în piept, apoi între spete și, pătruns fiind, pe urmă îi tăiară capul cu cuțitul. Iar Ioan s-a sfîrșit deasupra fiilor săi, Petru și Antonin, cei cumplit munciți cu cuțitul, în grumaji străpuns fiind s-a sfîrșit.

Și a sfintei mucenițe Iraida, fecioara din Alexandria, care, ieșind la un izvor să scoată apă, a văzut mulțime de fecioare, bărbați, preoți, diaconi și călugări legați în corabie și duși la chinuire pentru mărturisirea numelui lui Iisus Hristos. Deci, aruncîndu-și ea vasul cu apă, s-a amestecat între cei legați ai lui Hristos și au legat-o și pe ea cu dînșii. Apoi, sosind ei la Antinopol, cetatea Egiptului, după felurite munci, îi tăiară capul mai întîi ei, iar după dînsa, și ceilalți toți își puseră capetele lor pentru Hristos.

Și a cuvioaselor femei: Xantipei și Polixeniei, ucenițele apostolești, care, fiind luminate de sfinții apostoli în Spania, multe minuni au făcut cu numele lui Hristos și pe mulți i-au încredințat și cu pace s-au dus la Domnul.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna septembrie
Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.