Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Sfîntul Prooroc Iona
(22 septembrie)

Viețile Sfinților pe luna septembrie



Sfîntul prooroc Iona era fiul lui Amatie. Mama acestui prooroc Iona, fiind văduvă, petrecea în Sarepta Sidonului. Această văduvă a hrănit pe Ilie proorocul în vreme de foamete; mai ales ea a fost hrănită de dînsul, că vadra de făină n-a scăzut si urciorul cu untdelemn nu s-a împuținat în casa ei prin venirea proorocului. Atunci Iona, fiind prunc mic, s-a îmbolnăvit și a murit. Și a zis văduva către Ilie: "Ce ai avut cu mine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine ca să-mi pomenești păcatele mele și să-mi omori fiul?" Iar Ilie a zis: "Dă-mi fiul tău". Și l-a luat din brațele ei și l-a suit în foișor unde ședea el și l-a pus pe patul său. Apoi, a strigat Ilie către Dumnezeu și a zis: "Doamne, Dumnezeul meu, oare și văduvei la care locuiesc îi faci rău, omorînd pe fiul ei?" Și suflînd de trei ori peste copil a strigat către Domnul și a zis: "Doamne, Dumnezeul meu, să se întoarcă sufletul acestui copil în el!" (III, Regi 17, 18-21).

Și s-a făcut așa că a înviat pruncul, cel ce avea să fie în pîntecele chitului înainte închipuitor al Învierii lui Hristos.

Venind în vîrstă, viețuia cu fapte bune, umblînd în toate poruncile Domnului, fără de prihană; și bine a plăcut lui Dumnezeu atîta, încît s-a învrednicit proorocescului dar și a proorocit despre patimile Domnului și despre pustiirea Ierusalimului și sfîrșitul lui: "Cînd vor vedea pietrele strigînd cu subțire glas și de jale și din lemn glas către Dumnezeu, atunci se va apropia mintuirea și vor merge toate neamurile în Ierusalim la închinăciunea Domnului și va fi Ierusalimului a se urî întru pustiire de fiare și atunci va veni sfîrșitul a toată suflarea".

Către acest Iona a fost cîndva cuvîntul Domnului care i-a zis: "Scoală-te și mergi în cetatea cea mare, Ninive, și propovăduiește într-însa că s-a suit zvonul răutății ei la mine". Iar Iona, socotindu-se întru sine, a zis: "Dar dacă nu vor crede cuvintele mele ninivitenii și vor începe a mă munci?" (Iona 1,2). De aceea, temîndu-se, s-a sculat și a fugit în Tarsis, vrînd să se ascundă de la fața Domnului. Dar nu poate nimeni să se ascundă de Dînsul, că "al Domnului este pămîntul și plinirea lui". Cine se va ascunde de la Acela care pretutindeni este și pe toate le împlinește? Deci, fugind Iona, a mers la Ioppi și a aflat o corabie mergînd la Tarsis și a dat chiria și a intrat într-însa, vrînd să plutească spre părțile unde gîndea. Iar Domnul, vrînd să-l învețe pe robul său și să-i îndrepte micșorarea sufletului, a ridicat un vînt puternic pe mare și s-a făcut o furtună grozavă. Iar corabia în mijlocul valurilor izbindu-se, pătimea de furtună și era să se sfărîme. Și se temeau corăbierii și a strigat fiecare către dumnezeul său, și au lepădat toate uneltele și toată încărcarea din corabie în mare, ca să se ușureze (corabia) de dînsele. Iar Iona se pogorîse în fundul corăbiei și dormea acolo horcăind. Și a mers la dînsul cîrmaciul și l-a deșteptat zicîndu-i: "Ce hrăpești? Tu nu auzi primejdia ce ne-a cuprins, că pierim? Scoală-te și te roagă Dumnezeului tău ca să ne mîntuiască pe noi, să nu pierim".

Și a zis fiecare către aproapele său: "Veniți să aruncăm sorți și vom cunoaște pentru cine este răul acesta asupra noastră; care din noi este mai păcătos la Dumnezeu?". Și au aruncat sorți și au căzut ei pe Iona. Și ziseră către dînsul: "Spune-ne nouă pentru ce este răul acesta asupra noastră și care este lucrul tău; de unde vii și unde mergi, din ce țară și din ce popor ești tu?". Și zise către dînșii (Iona): "Rob al Domnului sînt eu și cinstesc pe Domnul Dumnezeul cerului, Care a făcut marea și uscatul. Și greșind înaintea Lui, m-am temut și acum fug de la fața Lui".

Oamenii se temeau auzind acestea și, fiindu-le frică, ziseră către dînsul: "Ce-ți vom face ție ca să se potolească marea deasupra noastră?" Fiindcă marea se ridica și se înălța mai tulburată. Și a zis către dînșii Iona: "Luați-mă și mă aruncați în mare și va înceta marea deasupra voastră, că am înțeles că pentru mine este furtuna aceasta așa de mare asupra voastră".

Au luat pe Iona și l-au aruncat în mare și s-au micșorat valurile mării. Și se temură oamenii, cu frică mare, de Domnul, și au jertfit Domnului jertfă și-I înălțară rugăciune.

Domnul a poruncit unui chit mare să înghită pe Iona. Și a fost Iona în pîntecele chitului trei zile și trei nopți, stînd și rugîndu-se; și-a întins palmele sale în chipul crucii și striga către Domnul în necazul său. Iar Domnul, milostiv, "l-a certat pe el, iar morții nu l-a dat", că a poruncit chitului și a aruncat pe Iona pe uscat. Cînd s-a aflat el pe pămînt și a văzut lumina zilei, cerul, pămîntul și marea, s-a închinat lui Dumnezeu "Celui ce a izbăvit din stricăciune viața lui".

Iar după aceasta a fost cuvîntul Domnului către Iona a doua oară, zicîndu-i: "Scoală-te și mergi în Ninive, cetatea cea mare, și propovăduiește într-însa după propovăduirea cea mai dinainte pe care Eu ți-am grăit-o ție". Și s-a sculat Iona și a mers în Ninive, iar Ninive era o cetate mare a lui Dumnezeu, ca de trei zile cale. Și a început Iona a intra în cetate, după o cale de o zi, a propovăduit și a zis: "Încă trei zile și Ninive se va prăpădi". Și au crezut oamenii niniviteni în Dumnezeu. Au poruncit post și s-au îmbrăcat în saci, de la cei mari pînă la cei mici ai lor și a ajuns cuvîntul pînă la împăratul Ninivei, care s-a sculat de pe scaunul său și a lepădat hainele de pe sine și s-a îmbrăcat în sac și a șezut pe cenușă, dînd poruncă în toată cetatea să păzească postul trei zile nu numai oamenii, ci și dobitoacele, și apă să nu bea. Și s-a îmbrăcat toată cetatea în saci, și a ținut post, și a strigat cu tărie către Dumnezeu, și s-a întors fiecare din calea sa cea rea, și s-a căit.

Deci, văzînd Dumnezeu întoarcerea lor, i-a miluit, și n-a adus asupra lor relele pe care voia să le aducă. Și a făcut cu dînșii după negrăită mila sa. Iar după acele trei zile a ieșit Iona din cetate - și suindu-se pe un munte - și-a făcut lui o colibă, și ședea sub dînsa în preajma cetății. Și văzînd că nici un rău nu pătimește cetatea, s-a mîhnit cu mîhnire mare și a zis către Domnul: "O, Doamne, care nu sînt acestea cuvintele mele, pe care le-am grăit, încă fiind eu în pămîntul meu? Pentru aceasta am apucat a fugi în Tarsis, că am cunoscut că milostiv ești tu și îndurat, îndelung răbdător, și mult milostiv. Și acum, Stăpîne Doamne, ia sufletul meu de la mine, că mai bine este să mor decît să mai trăiesc". Și a poruncit Domnul Dumnezeu unei tigve, noaptea, de a crescut deasupra capului lui Iona, ca să-i facă umbră și să-l acopere pe el de arșița soarelui. Și s-a bucurat Iona de tigvă cu bucurie mare, și s-a odihnit sub dînsa în ziua aceea, iar în noaptea viitoare, a poruncit Dumnezeu unui vierme să roadă tigva, și a doua zi s-a uscat tigva și ardea soarele cu zăduful capul lui Iona și slăbea cu sufletul Iona, și se lepăda de sufletul său zicînd: "Mai bine este mie să mor decît să trăiesc". Și a zis Domnul Dumnezeu către Iona: "Te-ai scîrbit tu pentru tigvă"? Și a zis (Iona): "M-am scîrbit eu pînă la moarte". Și a zis Domnul: "Tu te-ai mîhnit pentru o tigvă cu care nu te-ai ostenit, nici te-ai îngrijit pentru ea, care într-o noapte s-a făcut și într-o noapte a pierit, iar Mie oare să nu-mi fie milă de Ninive, cetatea aceea mare, în care petrec mai mult de o sută douăzeci de mii de oameni, care s-au întors către mine și s-au pocăit?"

Deci, întorcîndu-se Iona de la Ninive, n-a petrecut în pămîntul său, ci, luîndu-și pe mama sa, s-a dus în pămîntul Assiriei, în țara celor de altă seminție, pentru că zicea: "Numai așa voi șterge ocara mea, că am mințit proorocind risipirea cetății Ninive".

Iar după ce a murit mama lui, au îngropat-o pe ea în Libanul Devorin. Iar el, locuind în pămîntul Assiriei, a murit acolo și a fost îngropat în peștera Kenezeului, fiind înainte de nașterea lui Hristos cu opt sute de ani.

Iar acum, stînd înaintea lui Hristos Domnul în ceruri și săturîndu-se de vederea feții Lui, îl slăvește pe El cu proorocii și cu apostolii și cu toți sfinții în veci. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna septembrie
Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.