Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Pătimirea Sfinților Mucenici Urban, Teodor, Medimn
și a celor împreună cu dînșii
(5 septembrie)

Viețile Sfinților pe luna septembrie



În împărăția răucredinciosului Valent, arienii în Constantinopol aveau mare putere, avînd sprijinitor pe împăratul cel orbit de același eres. Ridicînd prigonire asupra binecredincioșilor creștini, au izgonit pe Evagrie episcopul și făceau ortodocșilor multă greutate, pe unii bătîndu-i, pe alții închizîndu-i în temniță, iar altora jefuindu-le averile și chinuindu-i cu toate muncile. Pentru aceasta credincioșii erau în mare necaz și, adunîndu-se în taină, s-au sfătuit să trimită rugăminte la împărat, acesta fiind atunci în Nicomidia, că dacă nu îi va scoate nu cu totul de la arieni măcar să poruncească să-i mai ușureze, nepierzînd poporul cu desăvîrșire.

Au ales pentru această trimitere ca la șaptezeci de bărbați cinstiți din duhovniceasca rînduială, tari în credință, puternici în cuvînt și desăvîrșiți întru înțelegere, între care mai de căpetenie erau Urban, Teodor și Medimn. Aceștia, apucînd drumul, au ajuns la Nicomidia și, stînd înaintea împăratului, au făcut rugăminte să-i chezășuiască pe dînșii și să-i apere de mninile arienilor. Iar împăratul s-a mîniat asupra lor foarte tare, însă nu și-a arătat mînia, ci a trimis în taină la eparhul Modest ca, prinzînd pe toți trimișii, să-i piardă cu moarte.

Deci, prinzîndu-i eparhul pe ei și temîndu-se să-i piardă la vedere înaintea tuturor, ca să nu fie gîlceavă în popor, a poruncit ca pe toți să-i pună într-o corabie, scoțînd vorba că-i trimite în surghiun, iar pe corăbieri i-a învățat ca atunci cînd vor fi la mijlocul mării, ieșind singuri în caic, să aprindă corabia cu cei șaptezeci de bărbați. Acest lucru s-a și făcut. Pentru că, fiind în noianul mării Astachiei, au aprins corabia cu sfinții mucenici, iar corăbierii singuri, șezînd în caicul cel pregătit, s-au întors la eparh, spunîndu-i de sfnrșitul acelora. Iar corabia ardea ca o făclie, fugind iute pe apă, că o gonea vîntul, și mergea arzînd și plutind pînă la locul ce se numea Dachidis unde, oprindu-se desăvîrșit, a ars, înălțîndu-se fumul din trupurile sfinților celor ce ardeau, asemenea unui fum de tămîie către Dumnezeu. Așa s-au sfnrșit sfinții și s-a împlinit cu dînșii cuvîntul Scripturii care zice: "Trecut-am prin foc și prin apă și ne-ai scos pe noi întru repaos". Pentru că pe apă arzîndu-se cu foc, s-au aflat întru odihna cea cerească, unde, stînd înaintea scaunului Stăpînului, se roagă pentru noi. Cu ale căror rugăciuni, Doamne, dă-ne și nouă ca să cîștigăm viața veșnică. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna septembrie
Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.