Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site


Pătimirea Sfîntului Mucenic Erminigheld, fiul împăratului goților
(1 noiembrie)

Viețile Sfinților pe luna noiembrie


Erminigheld, fiul împăratului goților, Luvighild, a fost întors de la eresul arienesc la dreapta credință de către Leandru, episcopul Ispalitaniei, pentru care s-a mîhnit Luvighild, fiind arian, pentru că fiul său a părăsit credința ariană. Și se sîrguia a-l întoarce de la dreapta credință iarăși la eres. Deci îl momea pe el cu cuvinte de iubire, ca un părinte, rugîndu-l și sfătuindu-l să lase soborniceasca credință și să creadă la fel cu dînșii, ca și mai înainte. Însă, dacă l-a văzut neînduplecat, îl înfricoșa cu amenințări și îl înspăimînta cu tot felul de chinuri și răni. Iar el, petrecînd ca un stîlp neclintit în credință, nu lua în seamă momirile și înfricoșările părintești.

Deci, mîniindu-se foarte tare, tatăl său mai întîi l-a depărtat pe fiul său de la scaunul împărătesc și din împărăție și l-a lipsit de toată averea și moștenirea. După aceea, văzîndu-l neschimbat cu mintea, i-a ferecat grumajii, mîinile și picioarele cu obezi de fier și l-a aruncat într-o temniță întunecoasă și strîmtă. Fericitul Erminigheld, deși era tînăr cu anii, era însă bătrîn cu înțelepciunea, disprețuind împărăția pămîntească și căutînd cu toată dorința pe cea cerească. Deci, zăcînd în temniță legat, se ruga către Atotputernicul Dumnezeu să-l întărească în acea pătimire.

Sosind praznicul cel mare al Sfintelor Paști, Luvighild împăratul, chemînd pe un episcop dintre cei de credința sa cea rătăcită, l-a trimis noaptea la fiul său în temniță, ca Erminigheld să primească eretica împărtășire ariană din mîna episcopului aceluia. Și, dacă se va împărtăși cu aceasta, să fie întors iarăși în cea dintîi dragoste părintească și în cinstea cea de mai înainte. Iar sfîntul, răbdătorul de chinuri, îngrețoșîndu-se de episcopul arian și mustrînd aspru credința lui cea rea, l-a izgonit de la sine, neprimind împărtășirea cea eretică; și s-a împărtășit cu preacinstitele și de viață făcătoarele Taine ale Trupului și Sîngelui lui Hristos, de un preot dreptcredincios, care a fost trimis la dînsul, în taină, de Sfîntul Leandru, episcopul.

Întorcîndu-se episcopul arian rușinat la împărat, i-a spus toate cele ce a auzit de la fiul său. Atunci împăratul, umplîndu-se de negrăită mînie și scrîșnind din dinți, îndată a trimis din sfetnicii săi, poruncindu-le să ucidă în temniță pe fiul său, Erminigheld. Deci, mergînd aceia, i-au tăiat cinstitul cap cu securea și au fost auzite deasupra sfîntului său trup cîntări dulci, ale sfinților îngeri, și se vedeau noaptea arzînd făclii. Acest lucru privindu-l credincioșii, se bucurau și mulțumeau lui Dumnezeu, Care a preamărit cu acest fel de minuni pe sfîntul și dreptcredinciosul Său rob, după sfîrșitul ce a avut prin pătimire; iar cei necredincioși se rușinau și se înfricoșau.

Apoi, tatăl cel ucigaș de fiu, căindu-se de nevinovata ucidere pe care o făcuse, de mîhnire a căzut în boală; apoi voia să se lepede de arieni și să primească credința cea dreaptă; dar se temea de neamul lui cel răucredincios și nu s-a învrednicit a fi rînduit cu cei dreptcredincioși. Iar apropiindu-se sfîrșitul lui, a chemat la sine cu cinste, pe fericitul episcop Leandru, pe care mai înainte foarte mult îl ura și-l prigonea, și l-a rugat să-l povățuiască la dreapta credință pe Rehader, fiul său cel mai tînăr, pe care îl făcuse moștenitor împărăției sale, și să-l lumineze cu învățătura sa cea de Dumnezeu insuflată, precum făcuse și cu Erminigheld.

Murind Luvighild împăratul și venind la împărăție Rehader, îndată a primit dreapta credință, prin povățuirea Sfîntului Leandru episcopul. Și tot poporul goților, care era învecinat cu eresul lui Arie, l-a adus la buna credință. Iar trupul Sfîntului Erminigheld, fratele său cel mai mare, l-a slăvit cu cinstea ce se cuvenea unui mucenic al lui Hristos, împlinindu-se astfel cuvîntul Evangheliei, care zice: Dacă grăuntele de grîu, căzînd pe pămînt, nu va muri, apoi singur rămîne; iar de va muri, multă roadă va da. Așa și răbdătorul de chinuri al lui Hristos, ca un grăunte de grîu, singur în pămîntul goților a murit pentru Hristos și a făcut rod al credinței celei drepte pentru tot poporul pămîntului aceluia. Căci toți au început cu dreaptă credință a crede în Hristos Dumnezeu Cel de o ființă și de o cinste cu Tatăl și cu Sfîntul Duh, a Cărui slavă este în veci. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna noiembrie


Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.



Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site