Sfinții Mucenici Avdas episcopul și Veniamin diaconul
și cei împreună cu dînșii
(31 martie)

Versiune fara diacritice | Viețile Sfinților pe luna martie


În vremea împărăției lui Teodosie cel Mic, Izdigherd, împăratul perșilor a pornit prigoană împotriva Bisericii, luînd pricină din următoarea împrejurare:

Un episcop oarecare, Avdas, împodobit cu multe virtuți, împins de zel dumnezeiesc, a distrus templul în care perșii se închinau focului, numit Pirion. Aflînd împăratul acest lucru de la magi, a trimis de l-a adus înainte lui pe Avdas, pe care l-a întrebat mai întîi cu blîndețe pentru ce a făcut acest lucru și i-a poruncit să zidească din nou acel templu.

Dar împotrivindu-se Avdas și spunînd că nu poate nicidecum să facă așa ceva, atunci Izdigherd a amenințat că va distruge toate bisericile și a pus început amenințărilor lui, poruncind mai întîi să fie aruncat în temniță dumnezeiescul Avdas. Și au fost aruncați împreună cu Avdas și Veniamin diaconul, nouă mucenici și împreună cu ei alți mulți sfinți, unde au fost mîncați de vii de șoarecii și de pisicile închise laolaltă cu ei.

După treizeci de ani, furtuna prigoanei, dezlănțuită de magi întocmai ca de niște vînturi puternice, a adus asupra credincioșilor iarăși încercările chinurilor. Căci mistuind pe mulți cu tot felul de pătimiri, îi dădeau apoi morții, iar pe alții, supunîndu-i la surghiuniri îndelungate și la tot felul de chinuri, îi slobozeau din viață prin moarte de tot felul.

Dar nu trebuie să ne mirăm, fiindcă acestea s-au întîmplat prin îngăduința lui Dumnezeu. Căci asemenea chinuri de multe feluri, precum a spus Domnul nostru Iisus Hristos, trebuiau să se întîmple. Pentru aceasta și sfinții aceștia, prin răbdare și mucenicie, au primit cununile biruinței.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, Dumnzeul nostru, miluiește și ne mîntuiește pe noi toți. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna martie


Copyright © 1999-2000 BullSoft. All Rights Reserved.