Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Pătimirea Sfîntului Mucenic Menign Nălbitorul
(15 martie)

Versiune fara diacritice | Viețile Sfinților pe luna martie


Pe vremea împărăției lui Deciu (249-251) a fost mare prigoană contra creștinilor. Atunci cel ce ocîrmuia eparhia Asiei era cu totul pierzător și cu socoteala de fiară. Deci, acela s-a pogorît în latura de lîngă mare și pe cîți creștini găsea, pe toți îi bătea și, cu lanțuri legîndu-i, îi închidea în temnițe. Sosind noaptea, toți într-un singur glas au strigat către Dumnezeu, zicînd: "Stăpîne, Doamne, Cel ce pe ucenicul Tău Petru altădată prin înger l-ai dezlegat din lanțuri și din temniță l-ai scos fără zgomot, trimite și acum la noi ajutorul Tău și ne scoate din această temniță întunecată, ca să cunoască și aceștia, care leapădă numele Tău cel sfînt, că Tu ești singur Dumnezeu și Împărat veșnic".

Astfel rugîndu-se ei, degrabă a sosit Domnul izbăvirii și, luminînd temnița cu lumină de jur împrejur, a gonit întunericul, zicînd: "Îndrăzniți și nu vă temeți că Eu sînt cu voi". Atunci, deodată legăturile tuturor s-au dezlegat și temnița singură s-a deschis. Apoi Domnul a adăugat: "Duceți-vă de aici și propovăduiți pretutindeni puterea Mea!" Deci Domnul s-a suit în ceruri, iar ei au ieșit din temniță. A doua zi, venind toți slujitorii și văzînd pecețile temniței întregi, iar înăuntru negăsind pe nimeni, s-au înspăimîntat și, ieșind afară, au strigat: "O, ce silnicie! Hristos Nazarineanul, venind noaptea, a furat pe cei legați!" și se minunau de lucrul cel făcut, iar creștinii care fuseseră închiși rîdeau de străjeri.

Acestea auzindu-le fericitul Menign, s-a umplut de credință și de dragoste. Căci, fiind înnălbitor și spălînd întinăciunea hainelor în rîu, a auzit un glas, zicîndu-i: "Vino, Menigne, și-ți voi da mare dar". Iar el, fiind înfricoșat și tulburat, după puțin plecîndu-se, iarăși își făcea lucrul său. Dar iarăși s-a auzit glas către dînsul, zicînd: "Menigne, vino la Mine, ca să vezi bunătățile cele nenu-mărate pentru cei ce iubesc numele Meu". Menign, nemaiașteptînd să audă și alt glas, s-a dus și a dat toate hainele străine cîte le avea la dînsul pentru înnălbire; iar el aștepta pe ighemon.

După cîteva zile, venind ighemonul la locul acela și șezînd la un loc înalt, ca să-l audă toți cei ce se adunaseră, a citit porunca împăratului pentru voia și poruncirea lui. Atunci dumnezeiescul Menign, umplîndu-se de îndrăzneală și de rîvnă dumnezeiască, venind în mijloc și luînd scrisorile împăratului din mîinile ighemonului și rupîndu-le în bucăți, le-a călcat cu picioarele, zicînd: "În numele lui Iisus Hristos, Dumnezeul meu, peste aspidă și peste vasilisc voi călca, și poruncile cele fărădelege ale lui Deciu le voi lepăda".

Acestea dacă le-au auzit și văzut slujitorii cei fărădelege, trîntindu-l, îl călcau cu picioarele, bătîndu-l fără de cruțare. După ce l-au bătut foarte aspru și aproape l-au lăsat mort, ridicîndu-l ighemonul, a zis către dînsul: "O, rău cap, cui te-ai bizuit de ai făcut lucrul acesta?" Sfîntul a zis: "Lui Hristos al meu". Iar ighemonul a zis: "Pe nebunul acesta și semețul cu inima și obraznicul, pe un lemn spînzurîndu-l, strujiți-i cărnurile lui și vom vedea de va veni Hristos al lui să-l mîntuiască!" Și atîta l-au strujit cu unghii de fier nelegiuiții, încît toate măruntaiele lui cele dinlăuntru, prin coastele lui se vedeau de cei de primprejur. Ighemonul, întru toate acestea, se lupta cu Dumnezeu și-L hulea întru răbdarea mucenicului. Iar sfîntul răbda, rugîndu-se lui Dumnezeu și ocărînd pe tiranul. Atunci ighemonul, îndrăcindu-se de mînie, a zis către slujitori: "Poruncesc să se taie degetele lui, cele ce au rupt porunca împăratului". Și îndată i-au tăiat degetele mîinilor lui, din încheieturile lor; dar a ieșit lapte în loc de sînge.

După aceasta, l-au închis în temniță; iar a doua zi iarăși l-au pus la întrebare. Iar sfîntul, mărturisind pe Dumnezeul cel adevărat înaintea tuturor, iar pe împărat anatematizîndu-l și pe ighemon ocărîndu-l, a înspăimîntat pe toți. Pentru aceasta ighemonul a poruncit să i se taie capul cu sabia.

Mergînd el la locul de tăiere, îi urma femeia sa și popor mult. Și ajungînd sfîntul la locul acela, a stat la un loc înalt, învățînd pe popor și întru purtarea de grijă a epitropilor dînd pe femeia sa, i s-a tăiat sfîntul cap. Apoi s-a arătat celor ce erau de față o minune mare, căci au văzut sufletul lui cel sfînt, ca o turturică curată, ieșind din gura sfîntului și zburînd la cer. De aceasta s-au înspăimîntat toți, zicînd: "Cu adevărat este mare Dumnezeul lui Menign". Și din strigarea poporului s-a cutremurat toată cetatea, încît și antipatul s-a temut. Iar după ce s-a înștiințat despre pricina strigării, a poruncit, zicînd: "Lăsați-l pe el neîngropat și vom vedea de-l va îngropa Dumnezeul lui". Și a pus aproape străjeri, ca să păzească sfintele moaște.

După ce s-a făcut noapte, dormind toți străjerii, au venit frații lui și au luat sfîntul lui trup. Și ajungînd la locul pe care l-a dorit sfîntul, s-au culcat și au adormit; iar sfîntul s-a arătat unuia din frații lui, zicînd: "Capul meu, prin care am mărturisit pe Hristos, nu l-ați luat; pentru aceea, întorceți-vă și-l luați". Deci, deștep-tîndu-se, a spus celor ce erau cu dînsul despre cele grăite de Sfîntul Menign. Întorcîndu-se singur, cel căruia i s-a arătat sfîntul în somn, nu se dumerea ce va face, fiind întuneric adînc. Și, ajungînd la locul acela, s-a văzut o stea strălucind deasupra capului mucenicului. Deci, luînd capul, s-a întors cu bucurie la frații săi.

Și vrînd ei a se merge mai departe, mucenicul a dat de știre fraților lui, ca în locul acela să se așeze cinstitul lui trup, întru slava adevăratului nostru Dumnezeu, Căruia se cuvine închinăciune în veci. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna martie

Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.