Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Minunile Sfîntului Mucenic Terapont, Episcopul Ciprului
(25 mai)

Versiune fara diacritice | Viețile Sfinților pe luna mai


Sfîntul Terapont a fost monah și s-a învrednicit de rînduiala episcopiei în Ostrovul Ciprului. El și-a săvîrșit nevoința pătimirii și a luat de la Hristos Domnul cununa muceniciei, pe vremea cînd Biserica era prădată de cei fărădelege. Mai întîi sfintele lui moaște se odihneau în Cipru, după aceea au fost aduse în Constantinopol în acest fel: cînd agarenii, cu voia lui Dumnezeu, au pustiit și robit cu război toate părțile Răsăritului, luîndu-le în stăpînirea lor pentru păcatele noastre, atunci se apropiase și de ostrovul Ciprului, vrînd să-i facă și lui ca și celorlalte.

Deci, sfîntul s-a arătat eclesiarhului bisericii sale, zicîndu-i: "Scoală-te degrabă și ia moaștele mele și du-le în cetatea lui Constantin, de vreme ce vrăjmașii Crucii lui Hristos vor să năvălească asupra ostrovului și voiesc să pustiiască acest loc. Spune aceasta la toți dreptcredincioșii, ca să iasă de aici înainte de năvălirea agarenilor". Această arătare și poruncă a sfîntului, dacă a spus-o eclesiarhul celor dreptcredincioși, îndată s-au gătit de călătorie pe apă și, luînd o raclă nouă, a pus în ea moaștele sfințitului mucenic; deci, luîndu-le cu ei, s-au urcat în corabie și au plecat. Dar, pe cînd erau ei în largul mării, mergînd către Constantinopole, s-a ridicat o furtună pe mare, încît toți, temîndu-se, se primejduiau de înecare. Atunci, îndată a început a ieși din racla sfîntului ca un nor subțirel, o mireasmă plăcută, încît a umplut cu miros corabia, iar marea s-a revărsat ca la trei stadii. Din acea minunată și bună mireasmă s-a liniștit furtuna mării.

Eclesiarhul, fiind legat cu mai fierbinte dragoste către sfîntul, pe cînd păzea sicriul lui, a auzit un glas din sicriu, chemîndu-l pe nume. Toți au auzit aceeași, cum Sfîntul Terapont a chemat pe nume pe păzitorul moaștelor sale. Deci, din această pricină înspăimîntîndu-se, toți s-au apropiat de sicriu vrînd să vadă moaștele sfîntului; dar, privind în sicriu, au văzut niște mir cu bun miros, izvorînd ca un rîu din cinstitele lui moaște, astfel că sicriul era plin de mir, încît se revărsa afară. Deci, cei ce erau în corabie, puneau în vase de sticlă mir de acela și cu credință se ungeau din el, pentru tămăduirea sufletelor și a trupurilor lor.

Ajungînd în cetatea lui Constantin, a pus acele moaște izvorîtoare de mir în biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe vremea împărăției lui Nichifor. După cîtăva vreme, pentru minunile ce se făceau de cinstitele lui moaște, s-a zidit o biserică deosebită, în numele Sfîntului Mucenic Terapont și acolo au fost puse moaștele lui. Din multele minuni ce s-au făcut de sfintele lui moaște, puține s-au dat scrierii; iar acelea care s-au scris, s-au făcut astfel:

Un bărbat, anume Florin, de neam italian, era muncit de un legheon de duhuri necurate. Acela s-a izbăvit de muncirea diavolească la moaștele Mucenicului Terapont, întorcîndu-se sănătos la casa sa. Acela povestea, că a văzut fum subțire ieșind din racla mucenicului, fum ce mirosea foarte plăcut. Acea bună mirosire nesuferind ighemonul cel diavolesc, a fugit în goană ca de o bătaie.

Un alt bărbat, anume Anastasie, cetățean al Bitiniei, avea de mulți ani o mînă uscată care atîrna moartă din umăr. Acela, mergînd la biserica Sfîntului Terapont, în care se aflau moaștele lui, a cîștigat tămăduire pe cînd se cînta Vecernia Botezului Domnului, de vreme ce mîna lui s-a întins și s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă. El a luat înaintea tuturor, cu mîna cea tămăduită, un vas, în care urma să se facă aghiasmă, și l-a umplut cu apă. Toți cei ce au văzut aceea, au preamărit pe Dumnezeu, Cel preamărit în sfîntul Său, Terapont.

Un alt bărbat, anume Gheorghe, în rînduiala ostășească, din lucrarea diavolească avea fața întoarsă înapoi și avea un ochi orb. Acela, rugîndu-se la mormîntul mucenicului, a cîștigat grabnică tămăduire, pentru că fața lui s-a îndreptat și a văzut cu ochiul, pentru care a dat mulțumire doctorului celui fără de arginți.

Un slăbănog oarecare, anume Teodor, a fost adus în biserica mucenicului. Aceluia i s-a arătat sfîntul în vis, dîndu-i pîine și vin în pahar, iar el, luîndu-le din mîna sfîntului, îndată s-a deșteptat și a simțit în sine putere și sănătate desăvîrșită; deci, s-a sculat sănătos din pat, slăvind pe Hristos și pe mucenicul lui, zicînd: "O, părinte Teraponte, cît îți este de lesne a tămădui toate bolile!"

La moaștele Sfîntului Terapont a fost adusă o copilă mică, ale cărei picioare erau lipite, încă din pîntecele maicii sale, iar călcîiele îi erau întoarse înapoi și crescute în dosul lor. Deci, părinții, făcînd rugăciune cu lacrimi la moaștele sfîntului, îndată s-au îndreptat picioarele copilei, după obișnuita rînduială, a firii omenești, de vreme ce s-au întins și s-au dezlegat spre umblarea cea cuviincioasă. Astfel, copila a ajuns la creșterea cea desăvîrșită, umblînd și slăvind pe Dumnezeu.

O femeie oarecare, cu numele Maria, s-a îmbolnăvit de o boală grea, care se numește cancer. Deci, zăcînd foarte mult și deznădăjduindu-se de sănătatea sa, a alergat cu umilite rugăciuni la Sfîntul și a luat grabnică și desăvîrșită tămăduire cu rugăciunile lui.

Altei femei, curgîndu-i sînge de șapte ani, a alergat cu credință la Sfîntul Terapont și, îndată ce s-a atins numai de falca lui, s-a oprit curgerea sîngelui ei și s-a întors sănătoasă la casa sa.

Iarăși, altă femeie, pătimind de idropică și alergînd la sfîntul, a văzut în vis pe sfîntul mucenic, ungînd trupul ei cu niște amestecături. Deșteptîndu-se din somn și-a văzut umflătura trupului său trasă înapoi și, curgînd mult puroi, s-a făcut sănătoasă.

Un ostaș din cetele armenești, anume Ștefan, era cu trupul jumătate uscat și gîrbovit la pămînt; asemenea și un alt ostaș, anume Teodor, fiind cuprins de aceeași boală, amîndoi alergară cu rugăciuni și cu credință la moaștele sfințitului mucenic și au dobîndit grabnică tămăduire. După aceștia, venind un lepros la mormîntul sfîntului, s-a curățat de lepră, cu rugăciunile aceluia; deci, plecînd sănătos, a dat mulțumire lui Dumnezeu.

Un scolastic, avînd sub sînul său o vătămare de boală mare, venind la mormîntul sfîntului și, rugîndu-se, a adormit. El a văzut pe sfîntul în vis, punînd un plasture pe vătămarea lui și, deșteptîndu-se, a simțit ușurare de boala lui; iar după o zi, rana lui s-a tămăduit desăvîrșit și s-a dus sănătos, lăudînd pe Dumnezeu. Foarte multe neputințe și boli se tămăduiau prin ungerea mirului ce ieșea din cinstitele moaște ale Sfîntului Terapont. Diavolii se goneau din oameni, iar cei ce mureau, erau întorși de la porțile morții, cu rugăciunile Sfîntului Mucenic Terapont și cu darul Domnului nostru Iisus Hristos, a Căruia este slava în veci. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna mai

Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.