Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site


Pomenirea Sfîntului Apostol Iuda, ruda Domnului după trup
(19 iunie)

Viețile Sfinților pe luna iunie


Sfîntul Apostol Iuda a fost unul din cei doisprezece Sfinți Apostoli ai lui Hristos, trăgîndu-se din seminția lui David și a lui Solomon. El s-a născut în Nazaretul Galileii, din tatăl său, Iosif teslarul - logodnicul Preacuratei Fecioare Maria - și din maica sa Salomeea, nu cea din Betleem, ci alta. Maica lui a fost fiica lui Agheu, fiul lui Valahie și fratele lui Zaharia, pe care a luat-o Iosif în însoțire legiuită și i-a născut pe acești fii, care sînt pomeniți în Evanghelia lui Matei: Iacob, Iosie, Simon și Iuda. Însă acest sfînt, se numește Iuda al lui Iacov, numit fratele Domnului, căci pentru smerenie, singur se făcea nevrednic să se numească fratele Domnului după trup, de vreme ce la început a greșit din neștiință față de El, pe de o parte pentru necredință, iar pe de alta pentru neiubirea de frate. Cu necredința a greșit, precum adeverește despre aceasta Sfîntul Ioan, zicînd: Nici frații lui nu credeau în El.

Sfîntul Teofilact, spune că feciorii lui Iosif sînt frați ai Lui și zice: "Frații lui, feciorii lui Iosif, îl ocărăsc - între care este și acest Iuda". Însă de unde aveau ei această necredință? Din socoteala cea putredă și din zavistie, pentru că obiceiul rudeniilor este ca totdeauna să urască mai mult pe ai săi, decît pe cei străini. Deci, este arătat că Iuda de la început a greșit prin neștiință către Hristos, cu necredința și cu zavistia. El a mai greșit și cu neiubirea de frate, precum se scrie despre aceasta în viața Sfîntului Iacov, fratele Domnului, pentru că Iosif - după întoarcerea din Egipt - împărțind pămîntul său fiilor lui cei firești, pe care i-a avut cu femeia cea dintîi, a voit să facă parte și Domnului nostru Iisus Hristos, Cel născut fără de sămînță, mai presus de fire, din Preacurata Fecioară, fiind atunci încă prunc mic, iar ceilalți fii ai lui Iosif - între care și acest Iuda - nu voiau să-L primească la moștenire împreună cu ei, ca pe Cel ce nu era născut din aceeași maică. Dar Iacov L-a primit pe El, împreună moștenitor la partea sa, și de aceea Iacov s-a numit "fratele Domnului". Deci, Sfîntul Iuda, știind greșelile sale cele dintîi, nu îndrăznea să se numească fratele Domnului, ci numai al lui Iacov, precum scrie și în scrisoarea sa, zicînd: "Iuda, sluga lui Iisus Hristos și fratele lui Iacov...". Acest sfînt apostol are încă diferite numiri.

Astfel, Sfîntul Matei Evanghelistul îl numește Levi sau Tadeu și aceasta nu fără oarecare taine. Aceste taine le putem cunoaște din tîlcuiri, pentru că Levi se numește "împreunat" sau "din inimă" sau "ca un leu". Deci, Sfîntul Iuda s-a numit ca un Levi, pentru că după greșeala lui cea mai dinainte, ce o făcuse din neștiință, după ce a cunoscut că Iisus este adevăratul Mesia, s-a alăturat lîngă Dînsul cu dragoste și ca un leu s-a nevoit cu bărbăție pentru El. Drept aceea, cu dreptate și cu cuviință s-au zis despre dînsul aceste cuvinte, care în aceeași vreme s-au zis și despre Iuda, fiul lui Iacov și strămoșul lui Hristos: Iudo, pe tine te laudă frații tăi; culcîndu-te, ai dormit ca un leu, ca un pui de leu. Tadeu se tîlcuiește "lăudător" sau "mărturisitor". Deci, Sfîntul Iuda a fost numit Tadeu, căci, lăudînd și mărturisind pe Hristos Dumnezeu, hrănea din învățăturile sale apostolești pe cei ce erau prunci în credință, adică pe cei dîntîi credincioși ai Bisericii.

Mai sînt încă și unii care socotesc cum că acest Sfînt Iuda este supranumit Varsava, după Faptele Apostolilor. Acolo se zice: Au venit Apostolii și bătrînii cu toată adunarea să aleagă pe un bărbat dintr-înșii și să-l trimită în Antiohia cu Pavel și cu Varnava, anume pe Iuda, care se numea Varsava, adică "fiul întoarcerii", fiindcă, după greșelile sale cele de mai înainte către Hristos, s-a întors prin pocăință, cu credință și cu dragoste. Căci, în cele ce greșise mai mult, în acelea a arătat mai multă îndreptare. El greșise mai întîi prin necredință, după aceea a crezut într-Însul fără îndoială și s-a făcut Apostolul și propovăduitorul Lui. Greșise apoi către Hristos prin neiubire, iar după aceea atît L-a iubit, încît și-a pus și sufletul pentru Dînsul, pentru că avea mare rîvnă pentru Hristos și dorea ca toată lumea să-L cunoască pe El, adevăratul Dumnezeu, să creadă într-Însul, să-L iubească și să-și cîștige mîntuirea. Această rîvnă a lui este povestită și în Sfînta Evanghelie. Căci, pe cînd Domnul grăia către ucenicii Săi: Cel ce mă iubește pe Mine, va fi iubit de Tatăl Meu și Eu îl voi iubi pe el și singur Mă voi arăta lui... atunci Iuda - nu Iscarioteanul, ci acest frate al Domnului după trup - a zis către dînsul: Doamne, de ce voiești să Te arăți nouă, iar lumii nu? Ca și cum ar fi zis: "Doamne, nu numai nouă să ne dai cunoștința Ta, ci la toată lumea. Nu numai nouă singuri să ne arăți mîntuirea Ta, ci la tot neamul omenesc. Nu numai noi, robii și ucenicii Tăi, ci toată lumea, cunoscîndu-Te pe Tine Făcătorul și Mîntuitorul nostru, să Te iubească cu căldură, să-Ți slujească cu credință și să Te preamărească în veci".

După Înălțarea Domnului, Sfîntul Apostol Iuda a propovăduit pe Hristos în diferite țări. Despre aceasta ne spune Nichifor, scriitorul istoriei bisericești, zicînd despre dînsul astfel: "Dumnezeiescul Iuda - nu Iscarioteanul, ci altul - care avea două nume, Tadeu și Levi, fiul lui Iosif și fratele lui Iacov, cel aruncat de pe aripa bisericii, a propovăduit mai întîi Evanghelia în Iudeea, Galileea, Samaria, și Idumeea, apoi în cetățile Arabiei, în părțile Siriei și ale Mesopotamiei; iar mai pe urmă, s-a dus în Edesa, în cetatea lui Avgar, unde mai înainte propovăduise pe Hristos alt Tadeu, care era unul din cei șaptezeci de apostoli. Acolo, dacă lipsea ceva din slujba acestui Tadeu, acest Iuda-Tadeu le-a împlinit bine. Să se mai știe că Sfîntul Iuda a binevestit cuvîntul mîntuirii și în Persia, iar de acolo a scris în limba grecească Epistola sobornicească către credincioși. Acea epistolă, deși este scrisă pe scurt, este însă de mare înțelegere și plină de învățături folositoare.

Unele din acele scrieri erau dogmatice, adică despre taina Prea Sfintei Treimi și a Întrupării lui Hristos, despre deosebirea îngerilor buni de cei răi, și despre înfricoșata judecată ce va să fie. Iar altele erau învățătoare de obiceiuri, care sfătuiesc pe oameni a fugi de necurățiile păcatelor trupești, de huliri, de mîndrie, de neascultare, de zavistie și de urîciune, de meșteșugiri și de vicleșuguri, ca fiecare să fie statornic în chemarea sa, în credință, în rugăciune și în dragoste; în a se îngriji de întoarcerea celor rătăciți la adevărata credință și a se păzi de eretici, ale căror obiceiuri vătămătoare de suflet le-a arătat luminos, iar pierderea lor o asemăna cu a sodomitenilor.

În scrisoarea sa arată însă și aceasta: Nu este destul pentru mîntuire, ca să se lepede cineva de păgîneasca credință și să se apropie de sfînta credință ortodoxă, ci se cuvine ca, pe lîngă credință, să facă și fapte bune. Pentru aceasta el aduce spre chip și pilda celor pedepsiți de Dumnezeu, îngeri și oameni. Pe îngerii răi Dumnezeu i-a legat în întuneric cu legăturile cele veșnice și spre judecata Sa îi păzește, deoarece nu și-au păzit rînduiala lor. Pe oamenii cei scoși din Egipt i-a pierdut în pustie, deoarece n-au umblat după chemarea lui Dumnezeu, ci s-au abătut la îndărătnicii.

Astfel Sfîntul Apostol Iuda a arătat în trimiterea sa prin cuvinte scurte lucruri mari. El a suferit multe dureri și osteneli, trecînd prin multe țări, propovăduind pe Hristos, botezînd și încredințînd popoarele și povățuindu-le la mîntuire. Apoi, după ce s-a dus în părțile Araratului, întorcînd mulțime de popor de la înșelăciunea idolească la Hristos, a fost prins de închinătorii la idoli și, după ce l-au muncit mult, l-au spînzurat pe un lemn în chip de cruce. Și străpuns fiind cu sulița de cei necredincioși, și-a sfîrșit nevoința și alergarea sa. Deci, a trecut în cer la Hristos Dumnezeu, ca să-și ia cununa cea veșnică a răsplătirii apostolești, fiind numărat în ceata celor doisprezece Apostoli.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna iunie


Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.



Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site