Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site


Cuviosul Ioan Sihastrul
(19 iunie)

Viețile Sfinților pe luna iunie


Cuviosul părintele nostru Ioan, lăsînd lumea, s-a făcut monah și petrecea în sihăstrie, prin pustia din părțile Palestinei, nu departe de Ierusalim. El petrecea zilele sale cu plăcere de Dumnezeu, în post și în rugăciune. Despre viața lui cea plăcută lui Dumnezeu se scrie în cartea ce se numește "Limonar", alcătuită de cuvioșii noștri părinți, Ioan și Sofronie, care au fost mai pe urmă patriarhi ai Ierusalimului. În ea se scrie astfel: Ne-a spus nouă - adică lui Ioan și lui Sofronie - părintele Dionisie presbiterul și păzitorul de vase al sfintei biserici cea din Ascalon, despre părintele Ioan Sihastrul, zicînd: Acel bărbat era mare cu viața în neamul cel de acum și foarte plăcut lui Dumnezeu. El viețuia în hotarele satului Sehusta, care era departe de Ierusalim, ca la douăzeci de stadii. Starețul avea în peștera sa chipul Preacuratei Stăpînei noastre de Dumnezeu Născătoare și pururea Fecioarei Maria, avînd în brațe pe Pruncul Cel mai înainte de veci, pe Hristos Dumnezeul nostru. Cînd starețul voia să se ducă undeva, ori în pustie departe, ori la Ierusalim să se închine cinstitei Cruci și Mormîntului Domnului Hristos, ori să cerceteze Sfintele Locuri, sau să se roage la Muntele Sinai, sau la sfinții mucenici care se aflau departe de Ierusalim, acestea le făcea pentru că iubea să dea cinste sfinților. El se ducea uneori în Efes, la mormîntul Sfîntului Ioan Cuvîntătorul de Dumnezeu, alteori se ducea în Evhaita la Sfîntul Teodor, sau în Seleucia Isauriei, la Sfînta Tecla; ori în Sarafas, la Sfîntul Serghie, uneori la acela, iar alteori la alt sfînt.

Cînd se ducea în peștera sa își așeza candela înaintea chipului Preacuratei Născătoare de Dumnezeu, o aprindea precum avea obiceiul și, stînd la rugăciune, se ruga lui Dumnezeu să îndrepteze calea pașilor săi. Deci, căutînd spre icoana Născătoarei de Dumnezeu, zicea: "Preacurată Stăpînă Născătoare de Dumnezeu, deoarece mă duc în cale depărtată, unde am să zăbovesc multe zile, tu singură îngrijește-ți candela ta și păzește-o nestinsă, pînă ce mă voi întoarce de la rugăciunea mea. Eu, avînd în călătorie ajutorul tău împreună, mă duc în calea în care am gîndit". Zicînd acestea spre sfînta icoană, se ducea în calea sa și zăbovea de multe ori o lună, alteori două și trei, iar alteori cinci sau șase luni. Apoi, cînd se întorcea, găsea candela plină și arzînd, precum o lăsa cînd pleca în cale și niciodată n-a găsit-o stinsă.

Se mai scrie încă și aceasta de către cuviosul părinte Ioan, în aceeași carte, "Limonar": "Odată, umblînd în hotarele satului acela, unde își avea peștera, a întîmpinat un leu mare venind asupra lui, la un loc unde calea era foarte strîmtă - între două garduri de spini cu care obișnuiau lucrătorii să-și îngrădească țarinile lor. Calea aceea era atît de strîmtă, încît un om pe jos, abia putea să treacă printre acei spini. Cînd s-au apropiat unul de altul, starețul nu-i făcea loc leului, nici leul, din pricina locului strîmt, nu putea să se întoarcă din cale, nici să treacă unul pe lîngă altul nu era cu putință. Leul, văzînd pe plăcutul lui Dumnezeu, că nu voia nicidecum să se întoarcă înapoi, ci să treacă în calea care îi era înainte, a stat în stînga starețului pe picioarele cele dinapoi și gardul acela lărgindu-l puțin cu greutatea trupului său, a lăsat stare-țului cale liberă; și astfel a trecut pe lîngă leu, atingîndu-se piept în piept și s-a dus fiecare în calea sa".

Odată a venit un frate la părintele Ioan și, văzînd că nu se află nimic în peștera lui, i-a zis: "Părinte, cum petreci aici, neavînd cele trebuincioase în viață?" Starețul a răspuns: "Fiule, această peșteră este neguțătorie duhovnicească: dă și ia; dă lucru de mîini și ia cele trebuincioase!" Deci, acest plăcut al lui Dumnezeu viețuind în pustniceștile sale nevoințe și în osteneli ani îndelungați, s-a dus către Domnul și s-a numărat în ceata sfinților, care stau înaintea Tatălui, a Fiului și a Sfîntului Duh, Dumnezeu Unul în Treime, Căruia se cuvine slavă în veci. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna iunie


Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.



Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site