Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site


Sfîntul Mucenic Concordie
(4 iunie)

Viețile Sfinților pe luna iunie


Pe vremea împăratului Antonin s-a ridicat în cetatea Romei mare prigonire contra creștinilor, încît nu era cu putință a vinde sau a cumpăra ceva, afară numai de aceia care jertfeau zeilor. Pe atunci era în cetatea Romei un bărbat cu numele Concordie, din casă de neam bun, al cărui tată se numea Gordian, cu dregătoria preot. Acela, avînd pe acest fiu Concordie, l-a pus să învețe Sfînta Scriptură și a fost orînduit între ipodiaconii Preasfințitului Piu, episcopul Romei, care a fost muncit pentru Hristos, pe vremea împărăției lui Aurelian. Deci, acest fericit Concordie, împreună cu tatăl său, nu se îndeletniceau, ziua și noaptea, decît numai în posturi și rugăciuni; dînd milostenie la săraci și rugîndu-se Domnului, ca să poată să scape de sălbăticia prigonitorilor.

Într-o vreme, fericitul Concordie a zis tatălui său: "Stăpîne al meu, de voiești, dă-mi binecuvîntare să mă duc la Sfîntul Eutihie și să stau împreună cu dînsul, pînă ce va înceta sălbăticia vrăjmașului împărat Antonin". Zis-a lui tatăl: "Fiule, mai bine să petrecem aici, ca să luăm cununile de la Domnul". Atunci, fericitul Concordie a zis: "Mă voi duce de vei porunci, că acolo mă voi încununa, unde va binevoi Hristos".

Deci, tatăl lui i-a dat voie și s-a dus la Sfîntul Eutihie, care era atunci în satul său, în calea Salariei, aproape de cetatea Tribula. Fericitul Eutihie, primindu-l cu mare bucurie, a început a mulțumi lui Dumnezeu și, îndeletnicindu-se, petreceau împreună în rugăciuni și postiri. Mulți bolnavi de diferite boli veneau la dînșii; iar ei, rugîndu-se în numele lui Iisus Hristos, îi tămăduiau; astfel străbătea slava lor în popor.

Auzind de dînșii Torvat, comitul Etrusciei, care atunci locuia în cetatea Spoletania, a trimis de a chemat la sine pe Sfîntul Concordie și i-a zis: "Cum te numești?" El i-a răspuns: "Sînt creștin". Zis-a comitul: "Te întreb de numele tău, iar nu de Hristos". Sfîntul Concordie a răspuns: "Ți-am spus odată că sînt creștin și mărturisesc pe Hristos". Zis-a comitul: "Jertfește zeilor celor fără de moarte și fii prietenul nostru, căci eu te voi avea ca pe un tată și voi spune stăpînului meu, împăratului Antonin, să te facă slujitor al zeilor". Sfîntul Concordie a răspuns: "Ascultă-mă tu și jertfește Domnului meu Iisus Hristos, ca să poți scăpa de veșnicile munci; iar dacă nu vei face aceasta, tu și zeii tăi veți fi pedepsiți în focul cel veșnic".

Atunci comitul a poruncit să-l bată cu toiege și să-l arunce în temnița cea de obște. Noaptea au venit la dînsul fericitul Eutihie cu Sfîntul Antim episcopul. Acesta, adică Antim, era prietenul comitului; deci, a rugat pe Torvat, comitul, să elibereze cîteva zile pe cel legat, lăsîndu-l în seama lui, unde au locuit împreună mai multe zile. Acela, într-o vreme bine potrivită, l-a hirotonisit preot, și astfel se îndeletnicea în rugăciuni. După cîtăva vreme, comitul a trimis de a adus pe Concordie și i-a zis: "Ce te-ai sfătuit pentru sănătatea ta?" Sfîntul Concordie i-a răspuns: "Sănătatea mea este Hristos, Căruia în toate zilele Îi aduc jertfe de laudă, iar tu și zeii tăi vă veți arde în gheenă".

Atunci a poruncit să-l spînzure pe un lemn de muncire, iar el, plin de bucurie zicea: "Slavă Ție, Doamne Iisuse Hristoase!" Zis-a comitul: "Jertfește marelui zeu Die". Fericitul Concordie i-a răspuns: "Eu nu voi jertfi pietrei celei surde și mute; am pe Domnul meu Iisus Hristos, Căruia Îi slujește sufletul meu!" Atunci comi-tul, mîniindu-se, l-a trimis să-l închidă în temnița cea mai primejdioasă și să-i pună fiare de mîni și de grumaz, poruncind ca nimeni să nu intre la dînsul; pentru că voia să-l piardă cu foamea. Deci, fericitul Concordie, mulțumind Atotputernicului Dumnezeu, a zis: "Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pămînt pace, întru oameni bunăvoire". Și îndată îngerul Domnului i s-a arătat la miezul nopții, zicînd "Nu te teme, Concordie, ci îndrăznește cu bărbăție; căci eu sînt cu tine".

După trei zile, comitul a trimis la dînsul la miezul nopții, doi purtători de arme de-ai săi, zicînd către ei: "Duceți-vă și spuneți celui legat: "Ori jertfești zeilor noștri, ori ți se va tăia capul!"" Mergînd la dînsul purtătorul de arme cu idolul Die, i-a zis: "Auzit-ai ce a poruncit comitul?" Sfîntul Mucenic a răspuns: "Voi știți". Iar ei au zis: "Ori jertfești zeului Die, ori ți se taie capul". Atunci fericitul Concordie, mulțumind lui Dumnezeu, a zis: "Slavă Ție, Doamne Iisuse Hristoase"; apoi a scuipat în fața zeului Die. Atunci unul din ostași, scoțîndu-și sabia, i-a tăiat capul. Și așa și-a dat sufletul în mîinile Domnului.

După aceea, venind doi clerici și oarecare bărbați dreptcre-dincioși, au luat trupul și l-au pus nu departe de cetatea Spoletana, unde izvorăsc multe ape. Deci, în acel loc unde s-a îngropat fericitul mucenic, orbii își capătă vederea, bolnavii se tămăduiesc, dracii se izgonesc cu rugăciunile Sfîntului Mucenic Concordie, cel ce a stat înaintea Domnului nostru Iisus Hristos, Care împreună cu Tatăl și cu Sfîntul Duh, petrece și împărățește în vecii vecilor. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna iunie


Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.



Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site