Make your own free website on Tripod.com
Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site


Sfînta Muceniță Serafima Fecioara
(29 iulie)


Viețile Sfinților pe luna iulie

În zilele păgînilor împărați ai Romei, ridicîndu-se prigonire înfricoșată împotriva creștinilor, mulți credincioși de prin toată lumea au pătimit pentru Hristos diferite munci. Sfînta fecioară Serafima, în acea vreme petrecea în satul Vidiniei, în casa oarecărei femei de neam bun și cetățeană a Antiohiei, anume Savina. Ea a făcut, cu învățăturile sale, pe Savina de a crezut în Iisus Hristos și s-a întărit în sfînta credință. Atunci ighemonul Viril a trimis în casa ei pe slujitori, ca să răpească pe fecioara lui Dumnezeu, pe Sfînta Serafima, și s-o aducă înaintea lui, la judecată. Dar fericita Savina o apăra și nicidecum nu-i lăsa pe ei să prindă pe fecioară. Deci, Sfînta Serafima a zis către dînsa: "Doamnă și maică, lasă-mă să merg cu dînșii, iar tu roagă-te lui Dumnezeu pentru mine, căci eu nădăjduiesc spre Domnul meu, Iisus Hristos, măcar că sînt păcătoasă, Care îmi va sta de față și mă va întări, să fiu roaba Lui".

Fericita Savina, nedînd în mîinile slujitorilor pe sfînta fecioară, s-a dus împreună cu dînsa la ighemon. Ighemonul, rușinîndu-se de cinstea ei, pentru că Savina era de mare neam senatoresc, a liberat-o pe dînsa împreună cu Sfînta Serafima. Dar după trei zile, ighemonul a poruncit la mai-marii cetății să pregătească divan de partea cealaltă a podului, la locul care se numea Albina și unde era obiceiul a se face judecăți, ca acolo să aducă la judecată înaintea lui pe Serafima. Deci, păgînii stăpînitori, prinzînd-o pe dînsa, au adus-o înaintea ighemonului, iar fericita Savina a urmat-o pe jos.

Cînd a văzut că nu poate s-o scoată din mîinile vrăjmașilor ei, a strigat către ighemon: "Asiane, cîine sălbatic, să nu îndrăznești să faci vreun rău acestei sfinte și dumnezeiești fecioare, căci Hristos, Dumnezeul nostru, și pe tine și pe împărații tăi cu veșnice munci vă va pedepsi pentru tirania voastră cea mare, pe care voi ați aflat-o asupra celor ce slujesc Dumnezeului celui viu". Aceasta zicîndu-le, s-a dus plîngînd la casa ei.

Atunci ighemonul a zis către Serafima, care stătea înaintea lui: "Adu jertfă zeilor noștri fără de moarte, cărora le aduc și împărații, stăpînii noștri". Serafima a răspuns: "Eu nu mă tem să slujesc Atotputernicului Dumnezeu, Care a făcut cerul și pămîntul și toate cele văzute și nevăzute. Iar aceia cărora tu le poruncești să mă închin, nu sînt dumnezei, ci demoni. Deci, mie nu mi se cade a-i cinsti, pentru că sînt creștină". Ighemonul a zis: "Apropie-te atunci și adu Hristosului tău aceeași jertfă, care este pregătită zeilor noștri". Serafima a răspuns: "Eu în toate zilele îi aduc jertfă Lui, închinîndu-mă și rugîndu-mă ziua și noaptea".

Atunci ighemonul a întrebat-o pe ea, zicînd: "Unde este biserica Hristosului tău și ce fel de jertfă îi aduci Lui?" Serafima a răspuns: "Această jertfă îi este plăcută Lui, ca pe mine singură, fără prihană, să mă păzesc întru curăția fecioriei mele, asemenea și pe altele să le aduc la aceeași, prin ajutorul Lui atotputernic". Ighemonul a zis: "Aceasta este biserica și jertfa voastră?" Ea a răspuns: "Nimic mai covîrșitor nu este decît a cunoaște pe Dumnezeul cel adevărat și cu cucernicie viețuind, Lui Unuia să-i slujesc". Ighemonul a zis: "Dar tu singură, precum zici, ești Biserica Dumnezeului tău?" Serafima a răspuns: "De vreme ce, cu ajutorul Lui, mă păzesc fără prihană, sînt cu adevărat Biserica Lui, pentru că Scriptura noastră zice: Voi sînteți biserici ale Dumnezeului celui viu și Duhul lui Dumnezeu viețuiește întru voi".

Ighemonul a zis: "Dacă vei fi silită la păcat, atunci oare vei mai fi Biserica Dumnezeului tău?" Serafima a răspuns: "De va strica cineva Biserica lui Dumnezeu, pe acela îl va strica Dumnezeu". Ighemonul neînțelegînd aceasta, a poruncit să dea pe Sfînta Serafima la doi tineri egipteni fără de rușine, ca să o batjocorească toată noaptea. Deci, luînd-o pe ea acei tineri necurați, au dus-o într-o casă foarte întunecoasă. Iar ea, stînd acolo cu umilință, se ruga lui Dumnezeu așa: "Doamne, Iisuse Hristoase, adevăratul păzitor și apărător al fecioriei mele, pe Tine te chem, către Tine strig, lumina și veselia cea veșnică. Tu pe Sfîntul Apostol Pavel, cel ținut în temniță, prin ușile încuiate l-ai cercetat și l-ai întărit; caută și spre mine, miluiește pe smerita roaba Ta și mă izbăvește de întinăciunea acestor tineri. Fă ca să se întunece ochii lor, ca să nu se poată atinge de roaba Ta, care nădăjduiește spre Tine, nici să-mi necinstească trupul meu însemnat cu atîta sfințenie. Să se înfrunte nerușinarea lor și să nu mă lași să fiu batjocorită, ci mai bine poruncește-mi să vin la Tine. Caută și spre roaba Ta, Savina, și întărește-o cu puterea Ta, bunule Iisuse, ca să nu se bucure de dînsa diavolul, cumplitul vrăjmaș, căci și ea a răbdat mult la lucrul meu pentru numele Tău cel sfînt. Auzi-mă, Doamne, Iisuse Hristoase, Tu care ești binecuvîntat, preaslăvit și preaînălțat împreună cu Tatăl și cu Sfîntul Duh, în vecii vecilor Amin".

Deci, în ceasul cel dintîi al nopții, cînd tinerii aceia voiau să se apropie de dînsa, deodată s-a făcut un zgomot mare și pămîntul s-a cutremurat atît de înfricoșat, încît toți care locuiau primprejur au auzit acel zgomot. Tinerii aceia au căzut îndată cu fața la pămînt, fiind slăbiți de toate mădularele lor. Atunci curata fecioară, văzînd ajutorul lui Dumnezeu grabnic făcut ei, ridicîndu-și mîinile, a mulțumit Domnului, petrecînd toată noaptea aceea în rugăciune. A doua zi de dimineață, trimișii ighemonului au venit să întrebe pe tineri dacă și-au făcut pofta lor. Deci, intrînd ei, au văzut pe sfînta fecioară rugîndu-se, iar pe tineri trîntiți la pămînt ca morți, încît nu aveau nici o putere să se scoale sau să grăiască, ci numai țineau ochii deschiși.

După o minune ca aceasta, a poruncit ca iarăși să se pregătească divan și să aducă înaintea sa pe Serafima, roaba lui Dumnezeu. Deci, a zis către dînsa: "Ce este, Serafimo? Te-ai îndestulat oare de trupeasca ta poftă sau te mai aprinzi încă?" Sfînta Serafima a răspuns: "Precum văd, tu ai inimă îndărătnică, în care locuiește diavolul și cred că glumești cînd zici acestea. Eu pe tinerii aceștia despre care zici tu, nu i-am cunoscut și nici nu știu de au fost la mine". Ighemonul a zis: "Va să zică tu zici că aceia n-au fost toată noaptea la tine". Serafima a răspuns: "Cu mine a fost numai Acela, a Cărui roabă sînt eu și care m-a cîștigat pe mine, prin sîngele Său". Ighemonul a zis: "Dar cine este Acela?" Serafima a răspuns: "Domnul nostru Iisus Hristos, păzitorul și apărătorul meu". Ighemonul a zis: "Atunci pentru ce vorbești vorbe fără de înțeles? Spune-mi cu ce fel de vrăji ai biruit pe acei tineri?"

Sfînta Serafima a răspuns: "Nouă creștinilor nu ni se cade a ne învăța la meșteșugul vrăjitoresc; însă pe cei pe care voi îi ucideți, îi înviază Iisus Hristos, Domnul nostru și Stăpînul tuturor". Ighemonul a zis: "Dacă Hristos covîrșește meșteșugirile de farmece, atunci cheamă-L pe El, ca acestor tineri să le întoarcă puterea lor trupească care au avut-o și de la care vom afla ce au făcut ei la tine toată noaptea, că mie cu adevărat așa mi se pare, că pe aceia, i-ai înnebunit cu oarecare farmece rele, ca să nu ne spună despre necurăția ta". Serafima a răspuns: "Dumnezeu, a Cărui roabă sînt, este Atotputernic și nu este ceva care să-I fie Lui cu neputință". Ighemonul a zis: "Deci, fă ca tinerii aceia să-și vină în fire și să-și capete sănătatea cea dintîi, ca să grăiască".

Serafima a răspuns: "Ție ți se pare că sînt fermecătoare, dar eu nu știu deloc meșteșugul vrăjitoresc. Însă rugăciunile mele le aduc Dumnezeului meu, prin care nu numai mie singură îmi dă cele cerute, dar și fiecăruia care-L cheamă pe El cu toată inima". Ighemonul a zis: "Fă ceea ce voiești, numai să tămăduiești pe acești tineri, ca astfel să ne putem încredința despre fecioria ta!" Serafima a răspuns: "Acum ți-am spus că vrăji nu știu, dar știu să mă rog lui Dumnezeu, ca să fie milostiv". Ighemonul a răspuns: "Du-te dar la locul unde sînt tinerii și roagă-te pentru dînșii Dumnezeului tău". Serafima a răspuns: "Cu necuviință îmi este ca să mă duc la dînșii acolo, pe de o parte, ca să nu se lipsească alții de vederea unei minuni ca aceea, iar pe de alta, ca să nu socotească rău din necredință, precum și tu socotești, părîndu-ți-se că sînt fermecătoare. Deci, poruncește mai bine ca acei tineri adormiți să fie aduși aici".

Atunci, ighemonul a poruncit să aducă pe acei tineri la judecată. Ei arătau de parcă nici nu aveau limbă, nici picioare, nici mîini, așa de slăbănoage și netrebnice le erau mădularele. Deci, toți mirîndu-se, ighemonul a zis: "Serafimo, roagă-te Dumnezeului tău, ca acești tineri să se facă sănătoși". Atunci Sfînta Serafima, ridicîndu-și mîinile spre cer, s-a rugat cu umilință, astfel: "Doamne, Dumnezeule, Cel ce ai făcut cerul și pămîntul, marea și toate cele dintr-însele, Cel ce prin sfinții Tăi Apostoli pe cei morți i-ai înviat, pe cei leproși i-ai curățat, muților le-ai dat grăire; surzilor, auzire și orbilor vedere; auzi-mă și pe mine, roaba Ta, care nădăjduiesc spre Tine; nu trece cu vederea rugăciunea mea și nu Te întoarce pentru necredința acestui ticălos ighemon. Tămăduiește pe acești tineri înaintea feței tuturor care privesc, și celor care așteaptă minunea aceasta, ca să se rușineze, fiind nebun, cel ce îndemnîndu-se din sălbăticie, gonește pe cei ce cred în Tine. Grăbește, Doamne, ca să cunoască că Tu ești Dumnezeu, Care faci minuni, și nu este altul afară de Tine".

Astfel rugîndu-se ea, s-a apropiat de tineri și, atingîndu-se de dînșii, a zis către ei: "În numele Domnului nostru Iisus Hristos, sculați-vă pe picioarele voastre!" Atunci ei îndată s-au sculat și au început a vorbi. Acest lucru văzîndu-l poporul, cu spaimă s-a mirat, iar ighemonul a zis: "O vedeți oare pe ea, că nu putea în alt chip să-și săvîrșească meșteșugul farmecelor sale, pînă ce nu s-a atins cu mîinile de tineri?" După aceea a zis către tineri: "Cum v-a luat vouă mintea și puterea cea trupească femeia aceasta?" Iar ei au răspuns: "Domnule ighemon, cînd noi am intrat la dînsa, după porunca ta, s-a arătat un tînăr oarecare, frumos la chip și strălucitor ca soarele. Acela a stat între fecioara aceasta și între noi. Atunci, pe noi ne-a cuprins frica de strălucirea cea mare a lui, cutremur, întuneric și slăbirea mădularelor. Astfel, din ceasul acela pînă acum, am fost în uimire. Deci, socotește tu, dacă ea este fermecătoare sau dacă Dumnezeul ei este mare".

Ighemonul a zis către Serafima: "Spune-mi, Serafimo, cu ce meșteșug ai făcut acesta, că îndată te voi ierta pe tine". Serafima a răspuns: "Eu am urît învățăturile cele rele, și toți creștinii, chemînd numele Domnului, gonesc toate descîntecele și farmecele și nicidecum nu se vatămă de dînsele". Ighemonul a zis către dînsa: "Văd că mult poți cu vrăjile tale, însă îți zic ție, de nu vei aduce jertfă zeilor mei, îți voi tăia capul". Serafima a răspuns: "Fă precum îți place, dar eu niciodată nu voi aduce jertfă diavolilor tăi și nici voi face voia tatălui tău, satana, fiindcă sînt creștină".

Atunci ighemonul a poruncit să ardă trupul ei cu două făclii aprinse. Dar îndată făcliile s-au stins și cei ce o ardeau pe ea, singuri au căzut la pămînt. Sfînta Serafima, ridicîndu-și ochii spre cer, a zis: "Doamne, Iisuse Hristoase, să se înfrunteze și să se rușineze toți vrăjmașii mei". Ighemonul a zis către dînsa: "Adu jertfă zeilor, ca să nu mori în chinuri grele". Serafima a răspuns: "Eu pentru aceea nu aduc jertfă zeilor voștri, ca să nu mor cu moartea cea veșnică". Ighemonul a zis către dînsa: "Îndrăcito și nebuno, ascultă poruncile împărătești și, închinîndu-te zeilor celor fără de moarte, vei fi liberată de munci și de pierzare".

Serafima a răspuns: "Voi singuri sînteți nebuni și îndrăciți, căci vă lepădați de Dumnezeul cel viu și adevărat și vă închinați demonilor. Deci, să pieriți cu dînșii împreună, iar eu mă aduc jertfă pe mine singură lui Dumnezeu Cel fără de moarte, că bine va voi numai pe mine să mă primească, cu toate că sînt păcătoasă, însă sînt cu adevărat creștină".

Acestea auzind ighemonul, a pus s-o bată cu bețe. Împlinindu-se această poruncă, deodată s-a făcut cutremur mare și rupîndu-se o bucată din bățul cu care sfînta era bătută, a sărit în ochiul cel drept al ighemonului, încît după trei zile a și orbit. Ighemonul, aprinzîndu-se de mînie foarte tare, a dat împotriva ei o sentință ca acesta: "Pe Serafima care, nu numai poruncile împărătești le-a defăimat, ci și în mari fapte rele s-a aflat, poruncim să fie tăiată cu sabia".

Astfel a tăiat capul Sfintei fecioare Serafima. Savina cea de neam bun, luînd cu bună cucernicie sfîntul ei trup, a făcut cinstită și cuviincioasă îngropare unei fecioare și unei mucenițe a lui Hristos ca aceasta. Ea a pus-o în mormîntul său, ca pe o vistierie preamare și ca pe un mărgăritar preascump, slăvind pe Hristos adevăratul Dumnezeu, Cel slăvit în veci împreună cu Tatăl și cu Sfîntul Duh. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna iulie


Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.



Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site