Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site


Pătimirea Sfinților Mucenici Teodor Neamțul și Ioan, fiul său, care au fost uciși în Kiev
(12 iulie)


Viețile Sfinților pe luna iulie

În zilele marelui domn al Rusiei, Vladimir, mai înainte de creștinarea lui, era în Kiev un om al lui Dumnezeu, anume Teodor, neamț de neam. Acela, fiind mai întîi la greci, s-a luminat cu credința în Hristos; apoi, mergînd la Kiev, petrecea în poporul cel necredincios, ca crinul între mărăcini. El avea un fiu numit Ioan, copil mic, frumos la față, dar mai frumos la suflet; iar în casa lor, mai pe urmă, Vladimir, după primirea Sfîntului Botez, a zidit o biserică în numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Pe acea vreme, Vladimir, fiind încă întru necredință, s-a dus împotriva unui popor, ce se numea Iatveghi și, biruindu-i pe ei, a luat pămîntul lor.

Deci, întorcîndu-se cu bucurie în Kiev, făcea jertfe idolilor cu boierii săi și cu toți kievenii. Diavolul, care nu suferea să vadă pe un creștin între necurații închinători de idoli, petrecînd cu plăcere dumnezeiască, a găsit vreme lesnicioasă răutății sale ca să chinuiască și să piardă pe Teodor, robul lui Hristos, cu fiul lui, din neamul cel păgînesc; căci pe toți îi avea ca pe oamenii săi, slujindu-i prin închinarea de idoli, iar creștinul printre păgîni era ca un spin în inimă. Deci, a băgat sfat viclean între boieri și între cei mari, și aceia au zis: "Să tragem sorți pe fiii și pe fiicele noastre; și pe cine va cădea soarta, pe acela să-l junghiem zeilor ca jertfă". Ei, începînd a trage sorți, îndată, prin lucrarea diavolului, soarta a căzut pe casa lui Teodor. Deci, au trimis la dînsul ca să ia pe fiul său, Ioan, ca să-l junghie spre jertfă.

Mergînd trimișii, i-au zis lui Teodor: "Soarta a căzut pe fiul tău, căci zeii noștri l-au iubit. Deci, dă-ni-l nouă ca să-l înălțăm jertfă zeilor, care ne-au dat biruință asupra vrăjmașilor noștri". Fericitul Teodor le-a răspuns: "Zeii voștri nu sînt zei, ci idoli, făcuți din lemn, care după puțină vreme o să putrezească. Deci, cum idolii pot să fie zei, cînd sînt neînsuflețiți și nesimțitori? Voi singuri vedeți și nu vreți să înțelegeți, că idolii voștri nu au suflet nici suflare, nici vreo simțire, căci nu mănîncă, nu beau, nu vorbesc și nici nu umblă. Deci, cum sînt zei? Însă este un Dumnezeu adevărat, nezidit de nimeni, mai înainte de veci și în care cred creștinii, ai Cărui robi sîntem, eu și fiul meu, botezîndu-ne în numele Aceluia. El a făcut cerul și pămîntul, soarele, luna și stelele și toate cele văzute în cer și pe pămînt. Acela și pe om l-a făcut, i-a dat să viețuiască și să stăpînească toate cele de sub cer și l-a împodobit cu înțelegere, ca să cunoască pe Dumnezeu, Care l-a zidit. Aceluia se cuvine să-i slujească cu credință, înălțîndu-i laudă și mulțumită și păzind poruncile Lui. Dar zeii voștri ce au făcut? Nimic. Ei înșiși sînt făcuți de mînă omenească și de unealtă de fier; sînt locuințe diavolești, căci aceia locuiesc în idolii voștri și se cinstesc de voi ca niște zei. Deci, nu voi da diavolilor pe fiul meu!"

Trimișii, întorcîndu-se, au spus mai marilor și poporului toate cuvintele lui Teodor. Dar nebunii Kievului, umplîndu-se de mînie, au alergat la curtea lui Teodor, strigînd și chiuind, au dărîmat poarta curții și ușile casei și au început a le tăia cu securile. Fericitul Teodor cu fiul său, văzînd acestea, au alergat în foișorul ce era pe stîlp și, ridicînd ochii în sus și înălțînd mîinile, s-au rugat Domnului Hristos. Aceia, văzîndu-i, strigau cu mînie: "Dă-ne pe fiul tău, ca să-l jertfim zeilor noștri!" Fericitul Teodor le-a zis: "De sînt vii zeii voștri, să trimită pe unul dintr-înșii și să-l ia ei înșiși pe fiul meu, iar vouă ce vă trebuie el?" Kievenii, răcnind, au săpat foișorul pe dedesubt și zidirea a căzut și au ucis pe robii lui Hristos.

Astfel au pătimit pentru Hristos, Teodor Neamțul și fiul său Ioan. Ei au fost cei dintîi mucenici pe pămîntul Rusiei, al căror sfînt sînge, ca o sămînță bună, degrabă a crescut și a dat rod mult. Pentru că, nu după mulți ani, cu sfintele lor rugăciuni, Vladimir, marele domn, a primit Sfîntul Botez. De atunci tot pămîntul Rusiei s-a luminat cu credință și cu darul Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia împreună cu Tatăl și cu Sfîntul Duh, se cuvine cinste și slavă, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna iulie


Copyright © 1999-2021 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.



Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site