Make your own free website on Tripod.com

Pătimirea Sfîntului Mucenic Petru,
care s-a numit Abesalamit
(12 ianuarie)

Versiune fara diacritice | Viețile Sfinților pe luna ianuarie


Petru, care se numea și Abesalamit, a fost prins în cetatea Avilona, fiind acolo prigonire. El era de fel din părțile Eleuteropolei, și l-a adus la ighemonul Sever, pentru cercetare.

Acesta a zis către dînsul: "Cum te numești?" Petru a răspuns: "După numele cel părintesc, mă numesc Abesalamit, iar după numele cel duhovnicesc, pe care l-am luat de la Botez, mă numesc Petru". Voievodul a întrebat: "Din ce neam ești?" Petru a răspuns: "Sînt creștin". Boierul l-a întrebat: "Ce dregătorie ai?" Petru a răspuns: "Nu pot avea o dregătorie mai mare și mai bună decît aceasta, adică a fi creștin". Voievodul a întrebat: "Ai părinți?" Petru a răspuns: "Nu am". Boierul i-a zis: "Minți, căci eu am auzit că tu ai părinți". Petru a răspuns: "În Evanghelie mi se spune ca de toate să mă lepăd, venind la mărturisirea numelui Domnului". Boierul a zis: "Știi porunca împărătească?" Petru a răspuns: "Eu porunca Dumnezeului meu o știu, care este adevăratul și veșnicul împărat". Voievodul a zis: "Milostivii împărați au poruncit ca toți creștinii ori să jertfească idolilor, ori cu felurite chinuri să piară". Petru a răspuns: "Și împăratul cel veșnic și adevărat a poruncit, că de va jertfi cineva diavolilor, iar nu Dumnezeului celui viu, acela în veci să piară. Tu judecă cu dreptate: se cade oare a încălca porunca Împăratului ceresc?".

Voievodul a zis: "Ascultă-mă, jertfește idolilor, și împlinește porunca împăraților noștri". Petru a răspuns: "Eu idolilor celor făcuți de mînă, din lemn și din piatră, cărora și voi sînteți asemenea, nu voi jertfi". Boierul a zis: "Nedreptate ne faci nouă; nu știi oare că am putere să te ucid?".

Petru a răspuns: "Eu nu te năpăstuiesc, ci îți spun ceea ce este scris în legea Domnului: Idolii păgînilor sînt aur și argint, lucruri de mîini omenești; au gură, ochi, nări, urechi, mîini și picioare, dar n-au grai, nu văd, nu miros, nici umblă. Și Domnul grăiește în Sfînta Scriptură: Asemenea lor să fie cei ce-i fac pe ei, și toți cei ce nădăjduiesc spre dînșii". Dacă Domnul prin gurile proorocilor și prin Sfîntul Duh le-a zis acestea, apoi cum îmi spui tu că te-aș asupri, de vreme ce eu ți-am zis că ești asemenea cu pietrele și cu lemnele cele mute și surde, prin care cinstiți pe diavoli, ba încă și pe mine mă sfătuiești să fiu asemenea ție".

Voievodul a zis: "Ascultă-mă, miluiește-te singur și adu jertfă zeilor". Răspuns-a Petru: "Atunci eu cu adevărat mă voi milui, de nu voi aduce jertfă zeilor voștri, și de nu mă voi depărta de la adevăr; de vreme ce tu ești necredincios, pentru aceea nu mă crezi pe mine, nici legea lui Dumnezeu, cum că de va jertfi cineva zeilor, va pieri. Deci, de ce zăbovești? Fă ceea ce este poruncit ție". Voievodul a zis: "Voi răbda încă, așteptînd pînă ce te vei gîndi și vei jertfi zeilor, izbăvindu-te de chinuri".

Petru a răspuns: "În deșert aștepți; fă acum ceea ce ai să faci, și împlinește lucrul tatălui tău, diavolul, căci eu nu voi face voia voastră, căci nici Domnul meu Iisus Hristos, căruia și slujesc cu osîrdie, nu mă va lăsa să fac aceasta".

Deci, voievodul a poruncit să-l spînzure; apoi a zis: "Ce zici Petre, vei jertfi zeilor, sau nu?" Petru a răspuns: "Dă acele unghii de fier și poruncește să mă strujească; pentru că nu o dată ți-am spus că nu voi jertfi diavolilor, ci numai Dumnezeului meu, pentru al cărui nume pătimesc". Și a poruncit Sever voievodul să-l chinuiască cumplit. Chinuit fiind slăvitul lui Dumnezeu mucenic, n-a scos glas de durere, ci numai cînta, zicînd: "Una am crezut de la Domnul, aceasta voi căuta, să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieții mele". Și iarăși zicea: "Paharul mîntuirii voi lua, și numele Domnului voi chema". Aceasta zicînd, mai mult s-a întărîtat voievodul și a poruncit altor chinuitori să se apropie.

Iar poporul care stătea împrejur, văzînd sîngele curgînd pe pămînt și fiindu-i milă de dînsul, a zis: "Miluiește-te omule și jertfește zeilor, ca să te izbăvești din aceste chinuri amare". Sfîntul le-a răspuns: "Aceste chinuri nu sînt nimic, nici o durere nu-mi aduc; iar de m-aș lepăda de Dumnezeul meu, apoi cu adevărat aș cădea în mai grele chinuri, care sînt fără sfîrșit". Voievodul a zis: "Ce zici Petre? Adu zeilor jertfă, ca să nu te căiești mai pe urmă fără de vreme". Petru a răspuns: "Nu mă voi căi, nici voi aduce jertfă". Zis-a voievodul: "Eu morții te voi da". Petru a răspuns: "Aceasta este ceea ce doresc și eu, ca să mor pentru Dumnezeul meu". Atunci voievodul a dat asupra lui răspuns de moarte, zicînd: "Pe Petru, care a defăimat porunca nebiruiților împărați, pentru legea Dumnezeului său, poruncesc să se răstignească pe Cruce".

Și astfel bunul ostaș al lui Hristos, sfîrșindu-și nevoința sa, s-a învrednicit a fi părtaș al patimii Stăpînului, fiind răstignit pe Cruce. Deci, mărturisitorul lui Hristos, Abesalamit, care se numește și Petru, a pătimit în cetatea Avloniei, în vremea lui Maximian, împăratul Romei (286-305); iar peste toți împărățind Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine slava, în veci. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna ianuarie


Copyright © 1999-2000 BullSoft. All Rights Reserved.