Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Viața Cuviosului Ștefan, egumenul Pecerscăi și Episcopul Vladimirului
(27 aprilie)

Versiune fara diacritice | Viețile Sfinților pe luna aprilie


Cel care are răbdare, se învrednicește de toată fapta bună, se bucură în necazuri, este bine iscusit în primejdii și în ispite se veselește, cum a zis Efrem Sirianul, însuflat fiind de Dumnezeu. Unul ca acesta a fost Cuviosul Părintele nostru Ștefan, care, pătimind pentru frații săi, deși a fost mult necăjit, însă Dumnezeu l-a veselit foarte mult; pentru că își aducea aminte cuviosul de cuvîntul proorocului și împăratului David, care zicea: După mulțimea durerilor din inima mea, mîngîierile Tale au veselit sufletul meu. Pentru aceasta toate încercările grele, ca și cum ar fi fost trimise de la Dumnezeu, le primea cu bucurie. Apoi bine s-a deprins cu iscusința la toate faptele cele bune, pentru că din copilăria sa a fost crescut sub mîna celui vrednic de laudă între egumeni, adică a Cuviosului Părintelui nostru Teodosie al Pecerscăi și a fost ucenicul lui pururea, îndulcindu-se și hrănindu-se totdeauna de cuvintele cele insuflate de Dumnezeu, ce ieșeau din gura aceluia cea curgătoare de miere, ca un prunc; care ca un fiu cu tatăl s-au unit prin toată asemănarea cea îmbunătățită.

Pentru aceasta cu dragostea s-a unit și s-a lipit în inima tuturor fraților, de la care mai întîi a fost ales purtător de grijă al rînduielilor bisericești. Și atunci învățînd singur egumenul, adică Cuviosul Teodosie pe frați în biserică, cu duhovnicești cuvinte, acesta cu vrednicie îi învăța. Iar după aceea, cînd Cuviosul Teodosie avea să-și dea sfîrșitul acestei vieți vremelnice, l-au rugat toți cu un glas, zicînd: "Ștefan este vrednic ca după tine să ia egumenia. Ștefan să ne fie egumen!"

Cuviosul Teodosie s-a plecat la rugăciunea fraților și chemînd pe fericitul Ștefan, iubitul său ucenic, i-a încredințat înaintea tuturor, ograda cea plină de cuvîntătoare oi, cele de Dumnezeu însuflate și biserica fiind pusă pe temelie bună, îl ruga ca să o desăvîrșească. Apoi îl învăța să păzească rînduiala mănăstirii, să iubească pe frați din curată inimă și neadormit să-și aibă ochiul ini-mii către Dumnezeu, iar iubirea de străini să nu o uite. Și așa s-a mutat la veșnicele lăcașuri, însă s-a făgăduit ca și în locul său, Pecersca cea încredințată fericitului Ștefan, să fie cu ajutorul totdeauna nedespărțit.

Murind Cuviosul Teodosie și fericitul Ștefan primind egumenia Sfintei Pecersca, lavra cea făcătoare de minuni, se nevoia foarte mult, silindu-se la zidirea sfintei de Dumnezeu însemnatei biserici, pe care Cuviosul Teodosie începuse a o zidi, precum și la toată iconomisirea mănăstirească. Și cu darul lui Dumnezeu, prin rugăciunile părinților noștri Antonie și Teodosie, nu după mulți ani s-a săvîrșit biserica. Mănăstirea din nou a îngrădit-o și a mutat acolo pe frați din mănăstirea cea veche, lăsînd numai puțini dintre dînșii. Cuviosul Părintele nostru Ștefan a rînduit și aceasta, ca în mănăstirea lui totdeauna să se săvîrșească Sfînta Liturghie pentru frații cei răposați și pentru fericiții ctitori. Iar Dumnezeu îi dădea toate din belșug spre trebuința lui, încît se înmulțea lucrul acela, cu darul lui Dumnezeu.

Dar vrăjmașul, care urăște binele și se luptă totdeauna cu robii lui Dumnezeu, a zavistuit grija cea atît de mare a fericitului pentru locașul lui cel sfînt; și slujindu-se cu meșteșugirile sale cele rele, o tulburare ca aceea a făcut între unii frați, încît nu numai că a scos din egumenie pe acela, pe care mai înainte singuri cu un glas îl aleseseră; dar l-a îndepărtat și din mănăstire, deși era nevinovat. Însă toate acestea le-a răbdat Cuviosul Ștefan cu vitejie de la frații săi și cu dragostea nu se depărta nicidecum de la aceia, de la care era depărtat cu trupul; ci cu dinadinsul se ruga lui Dumnezeu pentru dînșii, urmînd în aceasta celui de un nume cu sine, Sfîntul Întîiul Mucenic Ștefan, și zicea: "Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!" Pentru că era atras sfîntul de dragostea Cuviosului Teodosie, ca fierul de magnet.

Mulți din boieri și din dregători aflînd de un necaz ca acesta al Cuviosului Ștefan, fiind fii duhovnicești ai lui și încredințați lui de Cuviosul Teodosie, le-au părut rău, că duhovnicescul lor părinte a pătimit așa, și de milă, i-au dat din averile lor destul, pentru cele de trebuință. În acea vreme, Cuviosul Ștefan aducîndu-și aminte de acele preaslăvite minuni, cărora singur a fost văzător, cum ar fi meșterii din cetatea lui Constantin care au venit la Cuvioșii Părinți Antonie și Teodosie ai Pecerscăi, aducînd cu ea icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și au povestit și vedenia împărătesei din Vlaherna. Apoi, ajutîndu-i Dumnezeu, cu ajutorul Cuvioșilor Părinți Antonie și Teodosie, și-a zidit o mănăstire, nu departe de a Pecersăi, la Clova, în care a zidit și o biserică din piatră în numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și în pomenirea punerii cinstitului veșmînt al Ei, după felul bisericii din cetatea lui Constantin, ce este în Vlaherna. Și în toți anii făcea praznic luminat în 2 zile ale lunii Iulie, și adunînd acolo mulți frați, viețuia cu plăcere de Dumnezeu.

Iar tipicul bisericii și în toată rînduiala iconomisirii mînă-stirești, precum o primise de la Cuviosul Teodosie în mănăstirea Pecersca, așa a poruncit să se păzească și într-a sa mănăstire. Și arătînd multe isprăvi, spre folosul celor dreptcredincioși, mergea din putere în putere, încît și în cele mai depărtate părți era slăvit și știut de mulți pentru viața lui cea îmbunătățită. Pentru aceasta, cînd s-a sfîrșit episcopul slăvitei cetăți a Vladimirului, pe care acel mare stăpînitor Vladimir o zidise în numele său, atunci acel cuvios a fost ales la arhierescul scaun al cetății aceleia și a fost hirotonisit de prea sfințitul Mitropolit Ioan al Kievului. Și păștea bine oile cele încredințate de Dumnezeu, făcîndu-se chip turmei, cu cuvîntul, cu viața, cu dragostea, cu duhul, cu credința și cu curăția.

Apoi prin bunăvoința lui Dumnezeu și cu sfatul Fericitului Ioan, egumenul Pecerscăi și al tuturor fraților, aveau să se mute cinstitele moaște ale Cuviosului Părintelui nostru Teodosie din peșteră în biserica cea zidită de Dumnezeu. În acea vreme vrednică de minune, acest episcop Ștefan, venind de la Vladimir, s-a aflat la Clova în mănăstirea sa și a văzut în noaptea aceea peste cîmp, o rază mare strălucind deasupra peșterii și socotind că se mută cinstitele moaște ale Cuviosului Teodosie - aflînd scopul acela -, s-a mîhnit foarte, căci le mută fără dînsul. Și îndată a încălecat pe un cal și a alergat degrabă spre peșteră, luînd cu dînsul pe Climent, pe care îl pusese egumen în locul său la Clova.

Și mergînd a văzut de departe raza care i se arătase deasupra peșterii; însă cînd s-a apropiat, a văzut acolo lumînări multe. Și, mergînd, la peșteră, nimic din acestea n-a mai văzut; și a înțeles că într-adevăr s-a învrednicit a vedea lumina dumnezeieștii slave, din cinstitele moaște ale Cuviosului Teodosie; pentru că săpase deasupra cinstitelor lui moaște și le dusese la ușa peșterii. Iar în altă zi, după vedenia aceea, a slujit și Sfîntul Ștefan la mutarea cinstitelor moaște ale părintelui și învățătorului său, Cuviosul Teodosie.

Apoi, ducîndu-se în ale sale la scaunul Vladimirului, a făcut multe fapte bune spre sporirea cuvîntătoarei sale turme; pentru care s-a găsit vrednic de cununa slavei celei neveștejite, pe care de la începutul anilor săi a însemnat-o pentru numele său, iar cu faptele a căutat-o. Și așa, după mulți ani, pentru primirea acelei cununi, s-a dus la Hristos Începătorul păstorilor, în anul de la zidirea lumii 6602, iar de la nașterea lui Hristos 1094, în 27 de zile ale lunii Aprilie. Cu rugăciunile Cuviosului Ștefan, purtător de cunună, învrednicește-ne și pe noi, Hristoase, Dumnezeule, a merge către Slava Ta și a Părintelui Tău Celui fără de început, a Duhului Celui de o ființă cu Tine, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.


La începutul paginii | Viețile Sfinților pe luna aprilie

Home | Vietile Sfintilor | Calendar | Predici ale Parintelui Cleopa | Acatistier | Links | Cauta in site

Copyright © 1999-2016 Pagini Ortodoxe Românesti. Toate drepturile rezervate.